vointza s.f. 1 Facultatea de a determina de a orienta conshtient activitatea proprie spre anumite scopuri; capacitatea de a decide de a hotari asupra propriilor actziuni; voire vrere. De aici... greutatea de a descoperi legi pe terenul psihic printro libertate oarecare a vointzii (PHIL.). ♦ Puterea de a hotari a divinitatzii manifestata in legile universului in determinarea actziunii oamenilor etc. E vesel shi sanatos un om carel vezi patruns de cea mai sincera shi mai adinca incredere in dreptatea shi vointza lui Dumnezeu (CAR.) ♦ Fig. Era o vointza crincena in cintecul acesta altfel prea domol carel facea sa aiba tarie de fanfara (K. PETR.). 2 (Trasatura de caracter manifestata prin) hotarire shi perseverentza in actziuni in realizarea scopului propus. Puterea nui sta in talent ci in vointza (CAR.). 3 Ceea ce vrea ceea ce hotarashte cineva; hotarire decizie voie vrere. Vointza jucatorului nu trebuie sa se amestece intru nimic: numai de capritziul oarbei intimplari sa atirne cishtigul (CAR.). 4 Intentzie dispozitzie de a face de a intreprinde ceva; scop tzinta; predispozitzie. Itzi sarut mina pentru vointza ce ai dea ma face fericit (EMIN.). ♦ Vointza politica = disponibilitatea de a pune in practica anumite proiecte pentru a respecta angajamentele politice (electorale) ♦ Loc. adv. Cu vointza sau dupa vointza ta (sau a sa etc.) = din proprie initziativa; intentzionat voit. Inalta eleganta cu mersul ushor unduit oprit parca cu vointza de la mishcari precise (PAPAD.). Fara vointza = involuntar neintentzionat; inconshtient. Tatal ishi lasa palma in parul balan al coconului k din intimplare shi fara vointza (SADOV.). 5 Dorintza pofta chef de a face sau de a obtzine ceva. Mi semplinea orice dorintza Era o legea mea vointza (MACED.). ♦ Vointza (cea) (mai) de pe (sau din) urma ori cea de pe urma vointza ultima vointza a cuiva ultimele vointze ale cuiva = ceea ce doreshte cineva sa se faca dupa moartea sa. Are voie din partea mea sa se duca k sa implineasca vointza cea mai de pe urma a moshului vostru (CR.). ♦ Loc.adv. Dupa vointza sau dupa vointza cuiva = conform cu dorintzele cu trebuintzele sau cu necesitatzile cuiva; pe placul sau pe gustul cuiva; la libera alegere a cuiva. Femeia nushi poate retrage dupa vointza partea de suflet care a aduso in contopirea iubirii (VIANU). 6 (mai ales precedat de prep. „impotriva” „fara” „cu”) Consimtzamint permisiune acord. Regret numai k atunci nam ramas acasa chiar impotriva vointzei tatii (REBR.). • pl. e. / voi³ + intza.