VÓIE voi s. f. 1. Vointza vrere. Sa hotarit asha printro voie mai presus decit a noastra. SADOVEANU P. 131. Doarme shi cugetul lui shi puterea lui shi voia lui. CARAGIALE O. I 42. Nevoia te duce pe unde nu tzii voia. CREANGA P. 30. Iar tu sarac ai voie shi nu potzi a voi Ai ochi dar nai vedere; ai gura nai cuvinte. BOLINTINEANU O. 201. ◊ Loc. adv. Cu voie sau cu voia mea = intentzionat dinadins. De tzioi fi facut poate vreun rau na fost nici cu voia nici cu shtirea mea. CARAGIALE P. 151. Fara (de) voie sau fara (de) voia mea = neintentzionat din gresheala (sau involuntar). Incrunta fara voie sprincenele. BART E. 156. Fara de voia mea am calcat pe cuprinsul tau. ISPIRESCU la CADE. Tu... sa duci o viatza trista shi plina de nevoie Iar eu in asta tzara sa fiu domn far’ de voie. ALECSANDRI T. II 125. Peste voia... = impotriva vointzei cuiva. Ai facuto peste voia mea. Cu voie fara voie (sau de voie de nevoie) = vrindnevrind. Cu voie fara voie dar pentru noaptea asta o sa fiu musafirul dtale. HOGASH M. N. 66. De voie de nevoie trebui sa se scoale. CREANGA P. 7. Intorcinduse de voie de nevoie spre casa ele trecura mai intii pe la mama Demetra. ODOBESCU S. III 280. ◊ Expr. (Invechit) Voie vegheata = bunavointza p. ext. protectzie favoare hatir. Un lucru mai ales intoarse spre dinsul voia vegheata a sultanului adica marinimoasa predare a unei comori de 130000 galbeni. ODOBESCU S. A. 156. 2. Dorintza placere gust inclinatzie; libertate (de a alege de a opta) alegere optziune. Domnitza cea mica nare voie de barbat! EFTIMIU I. 31. Un pustiu zidit cu totul dupa voia mea. EMINESCU N. 54. ◊ Pas de voie v. pas¹ (2). ◊ Loc. adv. De bunavoie v. bunavoie. In (sau rar la) voie sau cu toata voia = in libertate in largul lui nestingherit. Ishi descheie haina sa poata respira in voie. BART E. 189. Radea pe Sandu feciorusau un flacau roshcovan co tzira de musteatza subt nas baietan spatos zdravan crescut in voie. MIRONESCU S. A. 41. Dar de pe la Grumazeshti incolo mosh Nichifor... a inceput a lasa iepele mai la voie. CREANGA P. 117. Azi nai chip in toata voia in privireai sa te pierzi Cum itzi vine cum itzi place pe copila so dezmierzi. EMINESCU O. I 155. In voia cea buna = fara nici o grija fara teama de a greshi cu certitudine. Caci nu erau mai mult decit doua saptamini de cind se maritase ea dupa Itzic sau mai bine ar fi sa zic in voia cea buna k se maritase Itzic dupa Maica. CREANGA P. 114. Chiar acum ash putea sa te omor in voia cea buna dar mii mila de tineretzele tale. id. ib. 206. ◊ Expr. Ai fi (cuiva) voia (sa...) = a dori a voi ai placea (cuiva) sa... Are o coasta de drac intrinsa care trebuie scoasa numaidecit daca tzii voia sa ai femeie cum trebuie. CREANGA P. 169. Este o ceara moale care o intorc cum mie voia. NEGRUZZI S. I 77. Cui ie voia sa nu moara Puna plosca subsuoara; Cui ie voia sa traiasca. Plosca sa no paraseasca. JARNÍKBIRSEANU D. 386. A face pe voia cuiva sau ai face cuiva pe voie (sau voile) = a satisface dorintza placerea gustul cuiva. SHitzi fac toate voile de pe urina nai sa fii bucuros de mine. SADOVEANU O. I 43. Se temea k sa nui faca capatul daca nu ia face zmeului pe voie. SBIERA P. 178. Eu am hotarit sa fac pe voia Sinzianei... shi nu ma schimb o data cu capu. ALECSANDRI T. I 409. Asha zau mindrutza mea Oi face pe voia ta. JARNÍKBIRSEANU D. 422. Ai fi cuiva pe voie sau a fi pe voia cuiva = ai fi cuiva pe plac. Ai intra (cuiva) in voie v. intra (I 2). A implini voia (sau voile) cuiva = a indeplini dorintzele sau poruncile cuiva. Pe totzi citzi numi implinesc voile in casa i impung cu ghiontzi. STANCU D. 167. El nu shtia cum sa faca... k sa implineasca voia acelui imparat. ISPIRESCU L. 11. A lasa (pe cineva sau ceva) in voia cuiva v. lasa (I 4). A umbla (sau a se lasa a merge a fi purtat) in voia cuiva (sau a ceva) = a umbla a se lasa dupa dorintza dupa capriciul dupa placul cuiva. Incaleca shi se lasa in voia calului unde o vrea el sal duca. CREANGA P. 212. Barca mica sprinteoara Mergi in voia intimplarii K o lebada ushoara. ALECSANDRI P. II 55. A fi la voia cuiva = a fi la cheremul la discretzia cuiva. Sintetzi in mina shi la voia maritului Padishah. SADOVEANU O. VII 16. 3. Pofta chef. Feciorii nu mai aveau voie la nimica nici la mincare nici la bautura. RETEGANUL P. II 5. ◊ Expr. Ai strica cuiva voia = a pricinui cuiva neplaceri a indispune pe cineva. Ash iubi pe cel mai mic Voia la cel mareo stric. HODOSH P. P. 69. Voi shi nevoi = bunastare linishte belshug alternind cu lipsuri saracie shi greutatzi. Patrusute de ani trecutau peste tzara intovarashitzi de voi shi nevoi. GANE N. III 12. ♦ (Determinat prin «buna» sau «rea») Stare sufleteasca dispozitzie. Bogata vorba a pushcashului ma umple de voie buna. SADOVEANU O. VII 337. De multa voie buna Suna codrii shi rasuna. COSHBUC P. I 130. Necazul shi voia rea Sau pus la inima mea. JARNÍKBIRSEANU D. 214. ◊ Expr. Ashi face (sau a face cuiva) voie buna = a fi vesel (sau a inveseli pe cineva). De cind trecui dealuncoace Voie buna numi poci face. JARNÍKBIRSEANU D. 194. Ashi face (sau a face cuiva) voie rea = a se intrista (sau a intrista pe cineva). Las’ jupineshica nutzi face voie rea k are sa fie cit se poate de bine. CREANGA P. 128. Leleo draga mea Opreshte arma Numi fa voie rea. ANT. LIT. POP. I 393. 4. (Mai ales in legatura cu verbe k: «a avea» «a cere»» a da») Permisiune ingaduintza incuviintzare invoire (de a face ceva). Ciobanii din acel munte dobindisera voie de la mariasa sa se infatzisheze shi sa inchine brinza in barbintze shi barbacutzi grashi. SADOVEANU F. J. 364. Voie de la voda Bibescu... sa tot umbli shi in costumul lui AliBaba! C. PETRESCU A. R. 13. Tatasau daca vazu shi vazu i dete voie. ISPIRESCU L. 3. Cind tzioi da griul in girezi sa am voie a lua numai atita griu cu paie cu tot cit oi putea duce in spate. CREANGA P. 156. Doamne... nishte boieri sosind acum cer voie sa se infatzisheze la mariata. NEGRUZZI S. I 138. ◊ Bilet de voie v. bilet (2). ◊ Loc. adv. Cu voia cuiva = cu aprobarea cu ingaduintza cu incuviintzarea cuiva. Cu voia marieitale... vedem k moshia noastra o sa cada de iznoava. NEGRUZZI S. I 140. Fara voie sau fara voia cuiva = fara permisiune fara invoire sau fara incuviintzarea cuiva. Sa maritat cu dinsul fara voia parintzilor. REBREANU I. 48. Cum ai indraznit sa fagaduieshti fara voia mea? CARAGIALE O. III 94.