vodă s.m. (ist.) Titlu dat în trecut domnilor țărilor românești, adăugat de obicei după numele lor; domn, domnitor. ♦ Persoană care deținea acest titlu. Vodă și Doamna... trebuie să se oprească douăzeci și cinci de minute în gara din marginea orășelului (CAR.). ◊ Expr. (fam.) Vodă da (sau vrea) (și sau iar, dar) Hîncu ba, se spune despre cineva mai puțin important care se împotrivește voinței unei persoane de rang superior. (A se plimba sau a umbla) ca vodă prin (ori în) lobodă = (a umbla) fără grijă, dîndu-și importanță. A nu-i păsa nici de vodă = a nu se teme, a nu-i păsa de nimeni. A mînca (din) pita lui vodă = a fi slujbaș la stat. ♦ Ext. Principe, rege. • /<slav. [воѥ]вода.