VIZITÍU vizitii s. m. 1. Persoana angajata pentru a mina caii la trasura la carutza etc. Vizitiii aprinsesera un foc mare in shopron shi se incalzeau in jurul lui. V. ROM. noiembrie 1953 32. Privira intii sania shi caii shi vizitiul cu blanai albastra shi cu caciulai buhoasa cazaceasca. SADOVEANU O. II 555. Mosh Vasile o facut rau k so bagat vizitiu la curte. BUJOR S. 63. Cine sta cu spatele chiar shi inaintea imparatului? (Vizitiul). SHEZ. XIII 34. 2. Numele popular al unei constelatzii din emisfera boreala situata in apropiere de constelatzia gemenilor. Vizitiul poarta numele de vizitiu trasura surugiu. PAMFILE CER. 169. Varianta: (Mold.) vezetéu (CREANGA O. A. 114 RUSSO S. 17) s. m.