VITÉZA viteze s. f. 1. Iutzeala repeziciune rapiditate in deplasare. Trupul uriash al unui vapor de marfa incarcat ce venea in jos cu toata viteza se ivi de dupa cotul canalului. BART S. M. 62. Trenul ishi urmeaza drumul de la Perish catra Buftea cu mare viteza. CARAGIALE N. 126. Mica viteza = serviciu de transport al marfurilor cu un tren de marfa obishnuit. Mare viteza = serviciu de transport al marfurilor cu trenuri de marfa rapide. Loc. adv. In (plina) viteza = cu viteza mare (sau foarte mare). ◊ Expr. Dai viteza! = porneshte! mergi repede! accelereaza! A baga (pe cineva) in viteza = a scoate pe cineva din lenea obishnuita al sili sa lucreze repede sa se puna pe treaba. 2. (Fiz.) Raportul dintre spatziul parcurs de un mobil shi timpul folosit pentru parcurgere. Intro mishcare viteza variaza de la un punct la altul. CARAFOLIOROVEANU M. P. I 41. ♦ Ritmul in care se efectueaza sau se repeta un proces chimic electric etc. raportat la unitatea de timp. ♦ Fiecare dintre raporturile de demultiplicare dintre turatzia motorului unui vehicul shi turatzia arborelui care transmite mishcarea la rotzile propulsoare ale vehiculului. Un timp merse atenta la trecatorii strazilor shi la viragii schimbind vitezele. C. PETRESCU I. II 96. Cutie de viteze v. cutie.