VISTIERÍE vistierii s. f. (Invechit shi arhaizant; shi in forma visterie) 1. Institutzia care administra altadata banii publici; localul sau incaperea in care se pastra tezaurul public (v. hazna). Azi insa vine la noi trimisul visteriei k sa adune darile. PAS E. I 13. Acum nu mai vrea sa doarma cu fratzii mai mici de cind e calemgiu la visterie. CAMIL PETRESCU O. I 186. Apoi aici i visteria tzarii moshule! SP. POPESCU M. G. 65. Mare vilva se facu in orash cind se afla k sa spart visteria imparatului. ISPIRESCU L. 372. Toata prada... fu varsata in visteria tzarii. BALCESCU O. II 260. ♦ Fig. Sursa de venituri de bogatzie. SHi aceste toate din spinarea noastra Caci tzaranul este visteria noastra. HASDEU I. V. 36. 2. Demnitatea de vistiernic slujba de vistiernic. El impaca pe acest destoinic boier dindui vistieria. IORGA L. II 121. Varianta: visteríe s. f.