vistierie s.f. I (in Ev. Med. in TZarile Rom.) Institutzie care administra veniturile tzarii shi ale domnului; (inv.) vistier. Se platea din casa rezervei vistieriei (BALC.). ◊ Logofat de vistierie v. logofat. ♦ Locul unde se pastrau aceste venituri impreuna cu obiectele imbracaminte necesare domnului shi curtzii domneshti. II (inv.) 1 Incapere camera (ascunsa vederii). 2 Locuintza adapost. 3 Incapere pentru pastrarea cerealelor a alimentelor. III (inv.) 1 Loc (cladire camera lada etc.) in care se pastrau obiecte de metal pretzios bijuterii bani etc. 2 (pop.) Cantitate mare de monede de aur sau de argint de bijuterii de pietre pretzioase; ext. avutzie bogatzie. Luase cu el toata visteria (XEN.). ♦ Fig. Ceea ce este socotit frumos pretzios folositor etc. Ies sini shi bratze raza dupa raza visteria trupului domol (VOIC.). IV (relig.) Camera incapere a templului din Ierusalim in care se pastrau obiectele de cult ofrandele etc. • sil. tie. pl. i. g.d. iei. shi visterie s.f. /vistier + ie.