VIRÁJ s.n. 1. Faptul de a vira; cotire ocolire. ♦ Portziune de shosea in curba cu curbura foarte mica. ♦ Evolutzie a unui avion pe o traiectorie curbilinie orizontala. 2. (Chim.) Schimbarea culorii unei substantze; schimbarea culorii unui pozitiv fotografic. [Pl. je juri var. viragiu s.n. / < fr. virage].