VIOLÉNT A violentzi te adj. 1. Care se produce sau actzioneaza cu putere cu violentza cu intensitate mare; puternic intens. In cuvintele cu carei recomanda pe iubita sa se arata lot virtejul de simtziminte violente cei rup inima. GHEREA ST. CR. III 282. Ieri a fost cald; astazi ploaie shi picla dupa o furtuna violenta. CARAGIALE O. VII 12. Un vint rece shi violent incepu sa bata de la coasta Europei. BOLINTINEANU O. 270. (Adverbial) Un ciine incepu sa latre violent. CALINESCU E. O. I 124. ♦ (Despre culori lumina surse de lumina) Intens viu puternic tare tzipator. Imi aduc aminte deo intimplare care a ramas pentru totdeauna zugravita in culori violente dinaintea ochilor mei. SADOVEANU O. VIII 128. Trecea la coltzuri cu lampile violente de cinematograf. C. PETRESCU I. II 158. Culori violente scot in iveala siluete mishcatoare de femei. ANGHEL PR. 173. ◊ (Adverbial) Nu vor obtzine cu tablourile lor nici cel putzin intiietatea asupra unei gravuri violent colorate. MACEDONSKI O. IV 106. 2. (Despre oameni shi despre caracterul lor) Care are accese de furie care se lasa condus de minie care se aprinde ushor se infurie repede are manifestari nestapinite; coleric impulsiv furtunos navalnic. Ei uite vezi? asta e cusurul tau eshti violent. CARAGIALE O. III 128. ◊ (Adverbial) Mishu subtzirel shi slabutz in picioare gesticula violent k shi cum sar fi luptat cu intunericul. REBREANU R. I 65. ♦ (Despre manifestari ale oamenilor) Care tradeaza violentza impulsivitate nestapinire agresiune. Clopotul suna stins printre glasuri violente. DUMITRIU N. 41. 3. Care se face cu fortza; brutal silnic. Era un copac putred trunchiul era prea slab k sa mai tzina coama. Ce mai trebuiau lovituri violente? CARAGIALE O. III 153. ◊ Moarte violenta = moarte produsa de o rana de un accident de un act de violentza sau de alta cauza nefireasca. Ishi amintea in cite chipuri vazuse oameni murind: batrini stinginduse de moarte buna pe patul deacasa; oameni mortzi in spitale; unii lovitzi de moarte violenta. BART S. M. 77.