VICLESHÚG vicleshuguri s. n. Viclenie perfidie prefacatorie; (cu sens atenuat) shiretlic shmecherie stratagema. Vicleshugul moshneagului deodata i se lamuri cu desavirshire. SADOVEANU O. VII 116. Eu i deshirai vicleshugul lucrului cum e spre folosul lui shal tzarii. DELAVRANCEA O. II 102. Spinul vazind k i sa dat vicleshugul pe fatza se rapede k un cine turbat la HarapAlb. CREANGA P. 278. O mila fatzarnicita cu vicleshug. CONACHI P. 249.