vibratzie (< it. vibration; < lat. vibratio; it. vibrazione; germ. Schwingung; engl. vibration). (Fiz.) Mishcare periodica* (alternativa) a unui corp elastic sau a particulelor unui mediu elastic (aer etc.) efectuata de o parte shi de alta a unei pozitzii de echilibru cu frecventza* relativ inalta (ex.: mishcarea unei coarde de vl. ciupite sau a bratzelor unui diapazon (6) lovit). Denumirea de oscilatzie* se da de obicei mishcarilor cu frecventza mica (pendulul oscileaza nu vibreaza). Mishcarea vibratorie are k origine: a) perturbarea echilibrului sau deformarea unui corp sau mediu elastic produse printro furnizare brusca de energie (de ex. lovirea unei coarde de pian sau suflarea unui curent de aer asupra unei ancii* de cl.) shi b) tendintza de revenire la pozitzia de echilibru sau la forma initziala datorita elasticitatzii corpului asupra caruia sa actzionat. V. astfel produse sunt amplificate de v. aerului din spatziul rezonator al instr. muzical respectiv (interiorul pianului tubul cl.; v. sunet). Ele se transmit aerului inconjurator in care se propaga din aproape in aproape sub forma de mici variatzii de presiune de „pulsatzii” care in final actzioneaza asupra timpanului urechii. Propagarea v. dea lungul intregului lantz care pleaca se realizeaza sub forma de unde* frecventza ramanand tot timpul constanta. Durata in care se efectueaza o v. completa (un dusintors al corpului sau al particulelor) este o caracteristica a sistemului vibrator shi se numeshte perioada (2). Numarul de perioade efectuate intro secunda determina frecventza de v. care se masoara in hertzi (simbol Hz). Bratzele diapazonului efectueaza intro secunda 440 de mishcari dusintors astfel k frecventza lui de v. este 440 Hz iar perioada de v. 1/440 s. Instr. muzicale produc v. intretzinute sau amortizate. In primul caz furnizarea de energie are loc continuu (de ex. introducerea aerului in tuburile de orga*). Amplitudinea* de v. poate fi constanta sau variabila dupa cum presiunea de suflare este constanta sau variabila. V. produse de arcush* sunt practic intretzinute cu observatzia k fenomenul vibrator este mai complex. In cel deal doilea caz energia este furnizata o singura data (lovirea sau ciupirea unei coarde) astfel k amplitudinea de v. scade de la max. initzial pana la anulare. V. sunet unda.