verificare s.f. 1 Actziune cercetare analiza etc. intreprinsa pentru a (putea) constata daca ceva corespunde realitatzii scopului cerintzelor calitatzii anumitor date etc. daca indeplineshte conditziile cerute sau daca este conform cu ceea ce ar trebui sa fie; (inv.) verificatzie. Doreshte o verificare a posibilitatzilor care iau ramas (K. PETR.). 2 Incercare a unei mashini a unui aparat a unui ansamblu tehnic etc. pentru ai constata buna functzionare performantzele tehnice etc. Verificarea tehnica anuala a automobilului. 3 (mat.) Efectuare a unei operatzii sau a unui numar de operatzii pentru a constata daca o afirmatzie matematica este corecta (pentru un caz concret). ♦ Proba (prin calcul) a exactitatzii unui rezultat a unei operatzii. 4 Cercetare a activitatzii (profesionale) a unei persoane pentru a constata in ce masura corespunde functziei calitatzii care o detzine misiunii care i se da. Meciuri de fotbal de verificare inaintea campionatului. ♦ Spec. Examinare a cunoshtintzelor (intrun anumit domeniu); examen (partzial). ♦ Examinare analiza prin confruntare cu faptele cu evenimentele la care cineva a participat etc. 5 Cercetare examinare a valorii a calitatzii unei asertziuni a unei ipoteze a unei teorii etc. (prin confruntare cu faptele printrun control al coerentzei interne etc.) pentru a confirma k adevarat just exact. A cerceta shtiintzific insemneaza... a urmari verificarea prin fapte a unor ipostaze de lucru (GUS.). ♦ Constatare confirmare sau stabilire a autenticitatzii unui fapt a unei afirmatzii. Verificarea actelor dintrun dosar de moshtenire. • pl. ari. /v. verifica.