veni vb. IV. A intr. I (despre fiintze; mai ales cu determ. locale care indica punctul de plecare punctul de destinatzie traseul sau reperul in functzie de care este orientata deplasarea) 1 A se deplasa spre locul unde se afla cineva sau ceva; a merge tot mai aproape de un anumit loc de o ashezare etc.; a se apropia. Vine spre casa. ◊ (repetat cu val. intensiva sau durativa) Care vine vine vine calca totul in picioare (EMIN.). ◊ (in corelatzie cu vb. k „a se duce” „a pleca” „a merge” exprima in mod explicit o deplasare in sens opus) Badea vine shi se duce dor imi lasa (POP.). ◊ (constr. cu „de unde” „dincotro” etc. arata k cineva se intoarce la locul de unde a plecat) Turcii... in vremea razboiului lau parasit shi sau dus de unde vinisa (CANT.). Δ Expr. A se intoarce (sau a se duce a pleca etc.) cum a venit se spune pentru a arata k cineva nu shia realizat scopul pentru care a facut deplasarea. A se duce cum (sau precum) a (sau au) venit se spune pentru a arata k banii obtzinutzi fara efort sint cheltuitzi cu multa ushurintza. ◊ (la imper. de obicei intarit prin „incoace” „aici” etc. predomina ideea de amenintzare de provocare de sfidare) Vie sashi cerce norocul daca li sau urit zilele (ALECS.). Δ Compus (fam.): vinoncoace (sau vinoncoa) subst. invar. = (adesea in legatura cu „a avea pe” „a fi plin de” etc.) atractzie farmec dragalashenie. ◊ (cu determ. modale care arata sau sugereaza ritmul de deplasare) Sa oprit un moment in loc indignat derutat pe urma vine brusc catre ei (K. PETR.). Δ (constr. cu dat. etic) Taremi venea shimi sosea Tot din guritza strigind (POP.). ◊ (cu determ. care arata distantza parcursa) SHapte tzari de ai venit (POP.). ◊ (cu determ. care indica sau sugereaza mijlocul de deplasare) Vine calare spre cetate un hatman leshesc cu steag alb (ALECS.). ◊ Fig. Iarna vine vine pe crivatz calare (ALECS.). ◊ (cu determ. elem. pred. supl.) Din droaia de copii... vine curajos mi se ashaza pe genunchi (STANCU). ◊ Analog. (despre fenomene atmosferice meteorologice) A venit o furtuna cu grindina. ◊ Ext. (despre corpuri cereshti) K stelele acelea calatoare ce se zaresc... fara a shti de unde vin shi unde se duc (RUSSO). ◊ (despre vreme; cu determ. k „buna” „rea” etc.) Dupa furtuna vine shi vreme buna (C. NEGR.). ♦ Ext. (despre ambarcatziuni) A se deplasa pe apa apropiinduse (de cineva sau ceva). Dupa citeva minute barca veni la vapor cu trei oameni (BOL.). ♦ Analog. (despre pasari) A zbura (dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat). ◊ (despre fiintze imaginare sau mitologice) Iutzii aprigi zburatori Vin curgind de pretutindeni (C. NEGR.). ♦ Analog. (despre obiecte) A se deplasa prin aer cu viteza dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat (fiind lansat azvirlit). Capriciul obuzului care vine unde nu te ashteptzi (K. PETR.). ♦ (cu determ. introduse prin prep. „pe la” „prin” „peste”) A merge traversind strabatind un loc o intindere o suprafatza; a trece (prin...). Iuda veni... prin valea lui losafat (BOL.).** (cu determ. locale in care de obicei alterneaza „de la” sau „din” cu „la” sau „in”) A merge dintrun loc in altul dintro parte in alta. Oile... veneau dintrun mal in cellalt al Milcovului (GHICA). ◊ Fig. De la gindul restauratorilor de a intemeia gramatica romana am venit la gramatica latina (RUSSO). 2 (cu determ. locale introduse de obicei prin prep. „din” „de la” sau constr. cu „de unde” care indica punctul de plecare; cumuleaza adesea ideea originii sau provenientzei) A se pune in mishcare pentru a ajunge undeva sau la cineva; a proveni din... Vin din cetatea imparateasca sau din Asia mica... negustori (IORGA). ◊ Ext. Plante venite de la Ecuator. ◊ (in corelatzie cu „a merge” „a se duce”) Acest popor... nu va intrebat niciodata de unde atzi venit shi unde va ducetzi (EMIN.). ◊ Expr. Asha (sau acum) mai vii deacasa se spune aprobativ cuiva care revine asupra unei hotariri (considerate greshite) sau care adopta o atitudine mai concilianta mai intzeleapta etc. A(shi) veni deacasa = a se dumiri a se lamuri (asupra unui lucru). Mergi (sau mergetzi sa mergi etc.) ori dute (sau ducetziva sa te duci etc.) pleaca (sau plecatzi etc.) de unde ai (sau atzi etc.) venit = pleaca (sau plecatzi etc.) de aici! lasama (sau lasatzima etc.) in pace! Ai veni (cuiva) in (ori intru) intimpinare sau a veni in (ori intru) intimpinarea (cuiva) a veni inaintea (cuiva) = a) a merge a ieshi inaintea cuiva (pentru al primi pentru al intilni etc.); a intimpina (pe cineva); b) (shi a veni in intimpinarea a ceva) a precede a anticipa o idee o teorie; a raspunde unei intrebari unei necesitatzi inainte k aceasta sa fie formulata. ♦ (mai ales despre abstracte) A lua nashtere a rezulta din ceva sau de undeva; a se trage din... Acest sentiment vine pesemne din inaltzimea shi sublimitatea naturii noastre intelectuale (CAR.). ◊ Expr. De aici vine (apoi) (aceea) k... sau de unde vine k... = datorita acestui fapt pentru acest motiv din aceasta cauza. ♦ Ashi avea originea obirshia provenientza din ceva sau de undeva; a rezulta a decurge. A denuntza abuzurile a biciui a strivi raul ori din care parte ar veni (I. NEGR.). ◊ (despre limbi sau despre elemente ale unei limbi) Numele localitatzii vine de la un nume de persoana. ♦ (inv.; despre dispozitzii hotariri etc. oficiale) A emana. Legea vine de la parlament. 3 (de obicei cu determ. locale introduse prin prep. „la” „pina in” „in” etc. care indica punctul de sosire) A ajunge a sosi intrun anumit loc; a descinde a se opri intrun anumit loc (care reprezinta punctul final al deplasarii). Intro iarna... venise la Iashi o trupa de actori despre care se dusese vestea (BRA.). ◊ Expr. Ai veni (cuiva) iapa la hatz = a se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. A veni pe (sau in) lume = a) a se nashte; b) (bis.; shi a veni cu trup; despre Iisus Hristos) a lua trup de om; a se intrupa. A veni alba in sat = a se lumina de ziua. A(i) veni la tzanc (sau la pont) = a sosi la timp. A veni la mijloc = a interveni a intra in actziune. A veni fara vistavoi = a sosi (undeva) pe neashteptate. Ai veni (cuiva) cutzitul la git (sau mucul la deget) = a ajunge intro situatzie grea dificila a fi in primejdie; a ajunge la limita rabdarii. A(i) veni (cuiva) in (sau intru spre) ajutor = a interveni (grabnic prompt) pentru a ajuta pe cineva; a sari in ajutorul cuiva; a fi de folos cuiva. La o vreme de nevoie... noi tziom veni intrajutor (EMIN.). A veni in ajutorul (a ceva sau a cuiva) = a aduce argumente in sprijinul unei idei al unei teorii al unui principiu etc. sau al unei persoane care sustzine anumite teorii idei etc. A veni deasupra = a deveni invingator. A(i) veni (cuiva) la (ori in) mina sau a veni pe (ori in la) mina (ori miinile) (cuiva) = a ajunge la discretzia la dispozitzia in puterea cuiva; a depinde de cineva. A(i) veni (cuiva) dragush la caush se spune k amenintzare celui care tea nemultzumit shi carel vei pedepsi. Ai veni (cuiva) (Mosh) Ene pe la gene = a i se face somn; a incepe sa motzaie. A(i) veni de hac = a) a pedepsi sau a face inofensiv pe cineva care provoaca necazuri suparari nemultzumiri; b) a depashi a invinge o dificultate un obstacol etc. ♦ (despre obiecte mai ales despre marfuri; adesea cu determ. introduse prin prep. „din” „de la”) A ajunge la destinatzie; a fi adus undeva. Ridica halba: golesc bautura citeshitrei shi mai vine un rind (GIRL.). ◊ Expr. A veni la (sau in) mina (sau miinile) (cuiva) ori ai veni (cuiva) la (sau in sub a) mina = a ajunge in posesia in stapinirea cuiva. Ai veni cuiva cartzi = a trage sau ai cadea cartzi bune (potrivite pentru a cishtiga la jocul de cartzi). ◊ (despre inshtiintzari mesaje scrisori etc.; adesea cu determ. introduse prin prep „din” „de la”; de obicei constr. cu dat. pron. person.) Ia venit raspuns K dushmanii tzarii... Navalesc gramada (IOSIF). ◊ Expr. (inv.) Ai veni mazilie = a fi mazilit inlaturat de la domnie. ♦ (despre publicatzii periodice) A fi difuzat a ajunge (periodic) undeva. Presa i venea destul de regulat. ♦ (despre lumina sunete mirosuri etc.; adesea constr. cu dat.) A se propaga prin spatziu pina intrun anumit loc; a se face perceput simtzit. Vazu tufishuri mari shii veni un miros adormitor de iarba (EMIN.). ◊ (cu determ. introduse de obicei prin prep. „de la” „din”) Lumina vine de la o curte interioara (RALEA). ◊ Expr. A veni la (sau in) urechile (sau cunoshtintza) ori ai veni (cuiva) la urechi = (despre shtiri zvonuri etc. sau ext. despre fapte intimplari etc.) a ajunge la cunoshtintza cuiva; a deveni cunoscut. Ai veni (cuiva) mushtarul la nas v. mushtar. 4 (cu determ. nume de persoane sau echivalente ale acestora introduse de obicei prin prep. „cu”) A insotzi a intovarashi a acompania (pe cineva) sau a fi insotzit intovarashit acompaniat (de cineva). Nu te teme de nimic shi vino cu mine in aceasta padure (FIL.). ♦ (de obicei cu determ. nume de obiecte) A aduce cu sine. Mai apoi vine unul cu impletituri altul cu un car de roate (SLAV.). ◊ Expr. A juca pe vine (sau pe venite) = (la unele jocuri de cartzi) a juca pe datorie in contul banilor care vor fi adushi ulterior. ♦ Analog. (cu determ. nume abstracte de actziuni etc.) A fi mesagerul purtatorul a ceva.. Vine cu shtiri de la stapinul sau (SADOV.). ♦ (cu determ. care indica idei proiecte propuneri etc.) A prezenta a propune a sustzine. A venit cu un plan de dezarmare (TIT.). 5 (pop.; despre fiintze; de obicei cu determ. introduse prin prep. „asupra” „peste” „impotriva”) A se repezi asupra cuiva sau peste ceva cu intentzii dushmanoase agresive. Cine sint eu mai de vii asuprami cu bastonul? (BOL.). ♦ Ext. (pop.; despre vehicule sau despre conducatori de vehicule) A lovi a izbi (intrind in coliziune cu...) a da peste... A vazut cum a venit camionul peste copac. ♦ A se napusti printro actziune militara asupra dushmanului asupra unui loc detzinut de acesta etc.; a patrunde in numar mare (shi pe neashteptate) pe un teritoriu strain cu scopul de al cotropi de al jefui etc. Turcii au venit cu oaste asupra Ardealului (XEN.). ◊ Expr. (Doar) nu vin turcii (sau tatarii) ori (doar) nu vin turcii nici tatarii se spune pentru a potoli pe cineva prea grabit sau alarmat infricoshat fara motiv. ♦ (mai ales despre animale sau pasari de prada) A se napusti pentru a fura a ucide (pe cineva) sau a distruge a devora (ceva). Lacustele calatoare... ne vin in mod periodic din sudul Rusiei (ENC. AGR.). 6 (determ. prin „ inauntru” sau prin alte determ. locale care indica un spatziu delimitat sau considerat k atare shi introduse de obicei prin prep. „in”) A intra in...; a patrunde undeva. TZaranul veni in curtea palatului shi ceru sa vorbeasca cu imparatul (POP.). ♦ Ext. (urmat de determ. introduse de obicei prin prep. „prin” „in”) A patrunde printro deschizatura printro crapatura printrun spatziu ingust delimitat etc. Odaile erau mari... intunecoase prin faptul k lumina le venea prin mijlocirea unui geamlic (CAL.). 7 (determ. prin „afara” sau prin alte determ. locale introduse de obicei prin prep. „din”) A ieshi a trece din interior spre exterior sau dintrun mediu in altul. Veni repede afara shi se duse sa deschida poarta. 8 (de obicei cu determ. introduse prin prep. „la” sau in dat.) A se deplasa la cineva (acasa) pentru al vedea al ajuta etc. a merge (in mod repetat) undeva; a vizita. Fecioara blonda k spicul cel de griu Veneai la mine noaptea k nimeni sa te vada (EMIN.). ◊ (cu precizarea „in vizita”) Foarte multzamit... prinse incredere catre noua sa muma shi veni din nou in vizita (EMIN.). ◊ (urmat de determ. introduse de obicei prin prep. „pe la” sugereaza imprecizia momentului sau a duratei vizitei) Ceea ce vreau nutzi pot spune aici... Trebuie sa vii pe la mine (REBR.). 9 (de obicei cu determ. introduse prin prep. „la” care indica intruniri manifestari publice etc.) A merge pentru a asista pentru a participa la ceva; a lua parte (la...) a fi de fatza (la. ..). Va fi o shedintza de initziere la care poate veni oricine (PHIL.). 10 (de obicei insotzit de prop. finale) A se infatzisha a se prezenta la cineva inaintea cuiva sau undeva (cu un anumit scop cu o anumita intentzie). Venira creshtinii din satele vecine sa spuna k pe hotarul lor se ivira boi straini (AGAR.). ◊ (cu determ. modale elem. pred. supl.) K sorbita de vintul turbat asha veni de catranita (DELAVR.). ◊ (cu determ. k „in vis” „in somn” etc.) Astanoapte venira dumnezeii voshtri la mine shi ma certara foarte rau (ALEXAN.). ◊ (la prez.ind. pers. 1 shi 4 precedind vb. k „a spune” „a zice” „a intreba k formula protocolara de a se adresa de a relata ceva etc.) Viu satzi adresez shi felicitarile shi expresia simpatiilor mele (ALECS.). ◊ Expr. A veni pe capul cuiva = a cauza cuiva suferintze necazuri etc. Bine ai (sau atzi) venit (sanatos sau sanatoshi) formula de salut cu care este intimpinat un oaspete. Bine k ai (sau atzi etc.) venit formula prin care se evidentziaza multzumirea fatza de oportunitatea sosirii cuiva. A veni la usha (sau la pragul) (cuiva) sau ai veni (cuiva) la usha = a se prezenta la cineva pentru ai cere ospitalitate ajutor bunavointza. A veni k la borsh se spune despre o persoana care prezentinduse undeva pleaca in graba fara explicatzii. A veni (undeva) dupa cineva (sau ceva) = a cauta pe cineva sau ceva in locul unde se afla se adaposteshte se ascunde. A veni in numele cuiva = a) (shi a veni din partea cuiva) a se prezenta undeva k trimis k reprezentant al cuiva; b) a se prezenta (undeva) dinduse drept altcineva shi uzind prin inshelaciune de autoritatea acestuia. ◊ Ext. (cu acc.pe ideea determinarii unei actziuni sau a interventziei intro actziune intrun proces) Realitatea cea mai apriga dushmana a inchipuirei vine de se pune necontenit dinaintea ei (ALECS.). ◊ Fig. Pe mii de drumuri umbre se ridica SHi parca vin sa fure parfumul florilor (DENS.). ♦ A se adresa cuiva a solicita ceva cuiva. Sa nu ma lashi!... Viu la tine sigur k nai sa ma refuzi (CAR.). ♦ (despre bolnavi) A consulta un medic. Mai multzi bolnavi au venit la cabinetul medical. ♦ (pop.) A se prezenta la o persoana de sex feminin pentru a o cere in casatorie. ♦ (jur.; de obicei cu determ. k ”inaintea„ ”spre infatzishare„ ”de fatza„ ”la judecata„) A se infatzisha (k parte) in fatza unei autoritatzi judiciare sau a unui organ de justitzie; a comparea. Veneau pentru vechi procese cu multa indoiala fatza de judecatzile vremelnice (SADOV.). ◊ Expr. A veni cu jalba in protzap v. jalba. ◊ Ext. (despre plingeri reclamatzii etc.) Vinind pirire nencetata Vru sa shtie cu temei de sint Oare acele toate adevarate (BUD.). ♦ A se alatura cuiva a trece de partea cuiva; a deveni asociat partener adept. Sint dushmanit de Maria sa... shi totushi vii catra mine (SADOV.). II (mishcarea se realizeaza pe verticala) 1 (de obicei determ. prin ”jos„ ”la vale„) A se deplasa de sus in jos (pe o suprafatza); a se lasa in jos; a cobori. Vine domol la vale un calaretz tinar (CAR.). ♦ A cadea (cu viteza) de la oarecare inaltzime. O pana veni de sus invirtejinduse repede shi cazu (SADOV.). ◊ (despre precipitatzii atmosferice) Dear veni o rapaiala de ploaie... Sa vina shi sa treaca repede (STANCU). ◊ (despre lumina sau despre intuneric) Venea din cer pe cimp amurgul (GOGA). ◊ (urmat de determ. introduse prin prep. ”pe„ ”peste„ etc. care indica locul caderii; intervine adesea shi ideea de lovire sau de izbire cauzata de cadere) Copacul a venit peste mashina. ◊ Expr. A veni in vale = (despre portziuni de teren) a se surpa a se prabushi a aluneca. ♦ (relig.; despre divinitatzi) A se stabili printre oameni in lume; a cobori (din cer) peste lumea paminteasca. Vetzi lua putere venind Duhul Sfint preste voi (BIBLIA 1688). ♦ (despre necazuri suferintze etc.) A se abate a cadea asupra cuiva sau a ceva. Pentru legea noastra shi credintza vom rabda tot raul ce ne va veni asupra (DOS.). ♦ (shi a veni de sus) A proveni de la o autoritate superioara de la cineva cu prestigiu de la Dumnezeu etc. ♦ (pop.; despre fiintze; urmat de determ. k ”in mina„ ”in nas„ ”pe brinci„ care indica partea corpului care intra in contact cu locul caderii) A cadea la pamint ashi pierde pozitzia verticala. Unealta cazu: omul veni... pe spate (SADOV.). 2 (pop.; despre fiintze; cu determ. k ”in sus„ ”sus„ ”in vale„) A se indrepta in sus (spre un loc mai ridicat) a se deplasa dintrun loc mai jos (sau din josul apei) catre unul situat mai sus (sau in susul apei); a (se) urca a (se) sui. Ruga... sa vina putzin sus spre ai pune pe hirtie unele scurte sfaturi (CAL.). ◊ Ext. Mashina a venit la deal cu greutate. 3 (despre corpuri materii) A se ridica deasupra (apei); a ieshi la suprafatza. Lava venita din adincurile vulcanului. ◊ Expr. A veni la iveala (sau la aratare) = a se da pe fatza a fi dezvaluit a se arata. III (despre fiintze; de obicei cu determ. modale k ”mai„ ”inapoi„) 1 A se intoarce in locul de unde a plecat; a merge din nou unde a mai fost; a reveni. Dintro intimplare neashteptata omul venise inapoi devreme (SADOV.). ◊ (in constr. neg.; cu referire la moarte considerata k o plecare fara intoarcere) Eu voi pleca... peo cale departata De unde nu mai vine acel ce a plecat (BOL.). ◊ (in corelatzie cu ”a se duce„ ”a pleca„ ”a merge„ etc.) Cind pleci sa tensotzeasca piaza buna... Cind vii pasheshte slobod (ARGH.). ◊ (urmat de determ. introduse prin prep. ”de la„ ”din„ care indica locul de desfashurare a unor activitatzi a unor indeletniciri etc. sau activitatzile indeletnicirile k atare) Mirii venisera de la biserica shi se ashezasera intre cei doi nuni (VOIC.). Δ Expr. A veni de la biserica se spune ironic despre cineva care se intoarce beat acasa. ◊ (cu determ. modale sau elem. pred. supl.) Educat la Paris vine in tzara plin de iluzii reformatoare (CONST.). ◊ Fig. Cele ce trec nu mai vin nici santorc (COSTIN). Δ Expr. Ai veni (cuiva) numai numele = a muri undeva departe de locul de unde a plecat a locuit. ♦ (despre obiecte) A fi adus inapoi undeva a fi returnat cuiva. Scrisorile miau venit inapoi. ◊ Expr. A veni la loc = (despre obiecte despre partzi ale lor etc.) a se intoarce in locul initzial; a(shi) recapata pozitzia initziala. Din cauza mishcarii mashinii scaunele se deplasau in fatza shi veneau la loc. 2 (mai ales despre pasari) A se intoarce din migratzie. Pe undeatzi fost shi voi straine Venitzi dragi pasari inapoi! (COSHB.). 3 A se intoarce la o stare anterioara; a redobindi o stare o situatzie anterioara. Aceasta mare vindecare a pocaintzii k prin mijlocul ei sa vie iara la cinstea cea dintii (ANTIM). ◊ Expr. Ashi veni in chef = ashi recapata buna dispozitzie voia buna. Ashi veni in fire = a) ashi recapata fortzele vigoarea vitalitatea; a se restabili (dupa o stare de slabiciune de depresie de epuizare etc.); b) ashi reveni dintrun shoc ashi recapata cunoshtintza in urma unui leshin a unei crize etc.; a se trezi a se dezmetici dintro stare de toropeala de ametzeala de leshin etc.; c) ashi recapata cumpatul stapinirea de sine ashi restabili starea psihica normala (dupa un moment de spaima de furie de uluire de descumpanire etc.); d) ashi redobindi capacitatea de judecata de discernamint (renuntzind la idei la intentzii sau la fapte nepotrivite neingaduite condamnabile); ashi da seama a intzelege a se lamuri (in legatura cu o situatzie). ♦ (despre fortza putere simtzuri etc. ale oamenilor) A se reface a se restabili. Unsei shi pe orb shi i veni vederile k mai nainte (ISP.). ◊ Expr. Ai veni (cuiva) puterea (sau firea rasuflul) = a se trezi ashi reveni dintro stare de leshin de ametzeala etc. A veni in viatza = a se intoarce la viatza a invia. Ai veni (cuiva.) fatza (la loc) v. fatza. Ai veni (cuiva) inima la loc v. inima. Ai veni (cuiva) mintea (sau mintzile minte) (acasa sau la loc la cap in cap) v. minte. Ai veni (cuiva) sufletul la loc v. suflet. IV 1 (inv.pop.; despre ape; de obicei cu determ. locale sau modale) A curge (la vale) (in cantitate mare). Se auzea rasunind glasul unui pirauash ce venea... din deal in vale pravalinduse (CR.). ♦ Ext. A se revarsa. Cind puhoiul vine... tirashte nu numai cei pe shosea dar shi casele inalte (K. PETR.). ◊ Expr. Ai veni (cuiva) apa (sau apa) la moara sau a veni apa (sau apa) (shi) la (sau pe) moara cuiva v. apa. ♦ (despre ape curgatoare; cu determ. introduse mai ales prin prep. ”din„) A izvori. Piriul vine din muntzi. ♦ (de obicei cu determ. introduse prin prep. ”in„) A se varsa. Dunarea vine in mare. ♦ (shi a veni la matca sau la vad) A reintra in albie dupa varsare. ♦ (pop.; adesea cu val. incoativa) A curge (la un robinet pe o tzeava intro instalatzie etc.). Din cauza defectarii unei instalatzii nu a venit apa calda. 2 (pop.; despre lichide organice) A se scurge. De pe frunte singele i venea in ochi. V 1 (cu determ. introduse mai ales prin prep. ”pina la„ ”la„ ”in„) A ajunge pina la nivelul...; a avea k limita. Pantalonii i veneau pina la glezne. ◊ Expr. A nui veni (cuiva) nici la degetul cel mic = a nu se putea compara (cu cineva) din cauza inferioritatzii in care se afla. A veni la masura = a ajunge la masura la marimea prestabilita sau potrivita. A veni cotul la masura sau a veni tafta la cot = a se nimeri; a se potrivi. Ai veni (cuiva) apa la gura (sau la git) v. apa. 2 (pop.; despre obiecte bunuri etc.) A fi evaluat k marime k greutate k volum (in unitatzi corespunzatoare). Pui de cintareshte oala... Venea trei oca shi ceva (BRAT.). ◊ (cu un compl. indirect introdus prin prep. ”de„ ”la„ ”pe„ care indica distributzia) Noi sintem aici douazeci... shi ne vine pe fiecare doi miei (AGAR.). 3 (pop.; despre marfuri) A fi evaluat k pretz a pretzui a costa a ajunge. A intrebat cit vine kilogramul de roshii. 4 (inv.; despre oameni) A ajunge (cu numaratoarea) la numarul de... A numarat oshtenii shi a venit pina la o suta. 5 (inv. pop.) A ieshi a rezulta in urma unui calcul. Adaugam doi la shapte shi vine noua. ♦ A se cuprinde a intra a merge. Doi in opt vine de patru ori. VI (de obicei cu determ. modale care indica un reper spatzial; exprima ideea de ashezare deplasare in spatziu) 1 (despre forme de relief repere geografice) A fi situat a se afla a se gasi undeva (prin raportare la...). Versantul dinspre sat al muntelui... vine in fatza rasaritului (BALC.). ♦ (despre drumuri hotare etc.) A avea traseul (din directzia... cu incepere din... pina la...). O improvizare de bilci pe shoseaua care vine de la Piatra (IBR.). ♦ (despre constructzii despre partzi ale unei constructzii etc.) A fi amplasat ashezat pe un anumit loc intro anumita pozitzie. Unde vine Banca Natzionala? ♦ (despre obiecte sau despre componente ale unui ansamblu ale unei instalatzii etc.) A avea un loc determinat in cadrul unei structuri al unei organizari al unui intreg etc. ◊ Expr. A(i) veni cuiva (ceva) la indemina = a fi indeajuns de aproape (de cineva) pentru a putea fi ushor de atins de luat de minuit; ext. ai fi cuiva ushor comod convenabil etc. (de facut) ceva. Ai veni cuiva peste mina (ceva) = a fi prea departe pentru a fi ushor de atins de luat de minuit de catre cineva; ext. ai fi cuiva greu incomod neconvenabil neplacut (sa faca) ceva. 2 (mai ales cu determ. modale k ”bine„ ”frumos„ ”de minune„) A i se potrivi ai shedea; al prinde. Hainele noi i veneau foarte bine. VII 1 (de obicei cu determ. care indica rangul institutzia domeniul) A prelua a primi (k succesor) functzia imputernicirea de... Venind din nou la domnie... incepu cu un mare macel al boierilor (IORGA). ◊ Expr. A veni la putere (sau la guvern la guvernare) = (despre shefi de state guverne formatziuni politice) a prelua puterea (politica) intro tzara. Singurul partid care nu are nici un interes imediat dea veni la guvern... e cel conservator (EMIN.). ♦ (despre oameni; cu determ. introduse prin prep. ”la„ sau ”in„) A luat in primire o slujba un post (de conducere); a se angaja intrun serviciu; a avea o indeletnicire. A venit la institut de trei ani. ◊ Expr. A veni in serviciul cuiva = a se pune in serviciul cuiva ashi oferi cuiva serviciile. 2 (inv. pop.; mai ales despre bunuri proprietatzi etc.) A i se cadea a i se cuveni a i se atribui (prin partaj) k moshtenire k zestre k recompensa etc. Lea venit cite doua mii partea fiecaruia. Cei drept au shi muncit (GHICA). VIII (despre fiintze; adesea cu determ. care indica elem. precedent fatza de care se face raportarea) A urma (imediat) dupa altcineva sau dupa altceva (in spatziu sau in timp); a merge a pashi dupa cineva sau dupa ceva; a succeda. Fluturi multzi de multe neamuri vin in urma lui un lantz (EMIN.). ♦ (despre fapte intimplari sentimente etc. ale oamenilor) SHtie marele poet k... apoi vin reflectziile (RUSSO). ♦ A urma in grad sau in rang dupa...; a fi situat pe o anumita treapta intro ierarhie dupa... Logofatul cel mare... are sub sine multzi logofetzi. Logofatul al doilea vine dupa el (PER.) ♦ (pop.; de obicei cu determ. introduse prin prep. ”dupa„) A se insotzi cu cineva (casatorinduse); a urma (pe cineva) in vederea casatoriei. E muiere buna ne iubeshte shi chiar a zis car veni dupa dta tata (POP.). ♦ A urmari (pe cineva) (pentru al supraveghea pentru al ajunge pentru al prinde etc.); a se calauzi dupa un indiciu dupa o urma etc. Dihania de lup adulmeca shi vine dupa fum (CR.). ♦ A urma invatzaturile indrumarile etc. cuiva a asculta de... a proceda conform cu...; ext. a adera la ceea ce intreprinde cineva a fi alaturi de cineva (intro actziune). Venitzi dupa mine shi va voi face pescari de oameni (BIBLIA). B intr. I 1 (despre evenimente situatzii intimplari etc.) A se produce a avea loc a se intimpla; a se petrece a se realiza; a surveni a interveni. Circula zvonul k in curind va veni rasturnarea rinduielii de acum (DAN). ◊ Expr. Nu shtii cum vine pacatul se spune pentru a exprima resemnarea in legatura cu viitorul imprevizibil sau indemnul la prudentza la prevedere. A veni vorba de... (sau despre... k...) = a fi adus pus luat in discutzie; a se vorbi (printre altele) despre... Asha (sau cum) vine vorba (sau vorbirea) = asha se vorbeshte asha se spune asha umbla vorba. A intzelege (sau a pricepe a vedea) cum vine vorba cuiva (sau vorba asta) = a sesiza sensul nuantza aluziile din spusele cuiva. ♦ (despre oameni) A se ivi a aparea (in timp). O personalitate... vine intro vreme in care talentul shi predispozitziile artistice nu se au singure in vedere (OPR.). 2 (despre timp sau despre unitatzi intervale perioade de timp) A incepe sa se desfashoare; a deveni actual; a sosi. Veni timpul de plecare in strainatate (ALECS.). ◊ (in legatura cu intervale de timp determinate partzi ale zilei anotimpuri etc. realizeaza deseori constr. cu val. de loc.vb.) Cind a venit toamna sa dus shi ea cu frunzele (SADOV.). ◊ Expr. A(i) veni (cuiva sau la ceva) vremea (sau vremurile timpul) = a sosi pentru cineva sau pentru ceva prilejul ashteptat momentul favorabil. Vine (ea) shi vremea aceea se spune pentru a exprima convingerea k ceea ce este ashteptat se va implini. A veni implinirea vremii = a implini timpul stabilit. Nu shtii (sau mai shtii) cum vine (sau veni) vremea ori asha vine vremea se spune pentru a evidentzia caracterul imprevizibil sau accidental al unor situatzii sau intimplari la un moment dat. Vine (sau a venit va veni etc.) (shi) vremea (sau ziua) mea (sau a ta a lui etc.) ori ceasul meu (sau al tau al lui etc.) se spune pentru a atrage atentzia k este inevitabil momentul favorabil cuiva al aprecierii al recompensarii sau al pedepsirii (cuiva). A(i) veni (cuiva) ceasul (sau vremea) = a) a ajunge la capatul vietzii a se afla in pragul mortzii; b) ai sosi timpul sa se casatoreasca; c) ai sosi timpul sa nasca. Ia venit vremea dar nu ia venit ceasul se spune a) despre o femeie insarcinata ajunsa la termenul nashterii dar ashteptínd declansharea acesteia; b) despre o fata de maritat care nu shia gasit inca pretendent. A veni rindul (cuiva) sau a veni rindul (pentru ceva) a veni la rind v. rind. ♦ (despre unitatzi de timp date termene calendaristice sarbatori) A urma la rind (in conformitate cu periodicitatea specifica). Nici nu bagi de seama cum vine Craciunul (DAN). ◊ (bis.; in prop. atrib. care capata valori semantice echivalente cu ”veshnic„ ”de apoi„) In viatza ceo sa vie can viatza trecatoare... tot vesel am a fi (BOL.). ♦ A avea k limita finala a ajunge pina la data (de...). Documentele bisericii vin pina la anul 1780. ♦ (pop.; despre zile evenimente ocazii festive sarbatori etc.; cu determ. introduse prin prep. ”in„ ”la„) A se nimeri a cadea la o anumita data intro anumita zi sau perioada; a se afla a fi intrun anumit moment; a pica. Anul acesta Sfintul Gheorghe vine dupa Pashte. ◊ (pop.; despre unitatzi ale timpului) A se incheia a se implini. Ma muncesc de vineun an Sa fac din pelin sahar (POP.). II unipers. (de obicei cu un compl. in dat.) 1 (despre stari fiziologice sau psihiatrice simptome de boala etc.) A cuprinde a apuca a pune stapinire pe cineva. Imi veni atunci o grozava stringere de inima (GAN.). ◊ Expr. Ai veni (cuiva) lacrimile (sau lacrimi) (in ochi) = a i se umezi ochii a incepe sa plinga. A(i) veni (cuiva) pe buze (sau pe limba) (ceva) = a avea impulsul pornirea de a rosti ceva de a spune de a da glas. (Tot) ce imi (sau itzi i etc.) vine la (sau in) gura sau cite imi (ori itzi etc.) vin la (sau in) gura = (in legatura cu vb. k ”a zice„ ”a spune„ etc.) fara a alege a selecta cuvintele (fiind sub impulsul unei stari emotzionale de moment). Cum (sau oricum) i (sau itzi etc.) vine la gura = (in legatura cu vb. k ”a ocari„ ”a batjocori„ ”a blestema„) in termeni duri brutali violentzi. Ai veni (cuiva) acru = ai displace a se satura de ceva; a i se acri. Ai veni (cuiva) o nebuneala (sau pandaliile) sa... = a i se nazari sa... Imi (sau itzi i etc.) vine nebunie (sau vin pandaliile) se spune pentru a exprima enervarea agasarea in legatura cu ceva. Sai vina dambla (sau damblaua nebunie) se spune pentru a exprima surprinderea uluirea mirarea (in legatura cu o situatzie o intimplare neplacuta). Ai veni (cuiva) dracii = a deveni indaratnic nereceptiv furios. Ai veni cuiva pe cineva = a se supara a se minia a avea necaz pe cineva. Ai veni cuiva ceva = a i se face de ceva. Ai veni (cuiva) o toana (sau toanele) v. toana. ♦ (precedat de ”cum„ ”cind„ ”unde„ etc.; constr. cu dat. pron.pers.) A gasi de cuviintza a crede potrivit necesar (la un moment dat); a vrea. Poate sa se plimbe cind i vine cheful. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) la socoteala (sa... k sa... de... de a... a...) = ai fi bine (sa...); ai fi pe plac comod convenabil (sa...); ai fi (cuiva) la indemina (sa...) a gasi momentul prielnic (sa...). Ai veni (cuiva) bine cu... (sau k...) = ai produce multzumire satisfactzie (k...) ai face placere (k...). Ai veni (cuiva) ushor (sau lesne cu inlesnire) (sa... a...dea...) = ai fi a i se parea ushor simplu (sa...). A nui veni (cuiva) sa... = ai fi a i se parea greu anevoios (sa...); ai fi a i se parea dezagreabil placut (sa...); ai fi imposibil (sa...); a nui conveni. Ai veni (cuiva) bine (sa... k sa... de... de a... a...) v. bine. A(i) veni (cuiva) (cu) greu (sa... a... de...) v. greu. 2 (cu sub. gram. ”gindul ideea„ etc. sau impers. determ. prin ”in gind„ ”in minte„ ”in cap„ etc. cu care formeaza loc.vb.) Ai trece cuiva prin minte a gasi de cuviintza a socoti potrivit sa...; a gindi. Ia venit ideea sashi faca testamentul. ◊ Expr. A(i) veni (cuiva) in cap = a) (shi ai veni cuiva in amintire in memorie in gind) ashi aduce aminte ashi aminti (de ceva); b) ashi da seama de... a realiza k... a intzelege necesitatea de a... Cum i vine in (sau la) minte (ori in gind) = dupa bunul plac. A nui veni (cuiva) nici (macar) in (sau prin) minte = a nu considera ceva k acceptabil plauzibil realizabil etc.; a socoti a considera ceva de neconceput inacceptabil irealizabil. (Nu shtiu) cemi (sau cei ce ne etc.) vine (sau veni a venit) (mie sau lui noua etc.) (in minte sau in gind) (de...) se spune (adesea cu val. exclam.) pentru a atrage atentzia asupra caracterului neashteptat neobishnuit surprinzator al faptelor sau al situatziilor relatate. Cetzi (sau cei) veni? ori ce tzia (sau ia etc.) venit? se spune cu nuantza de reprosh pentru a exprima nedumerirea surprinderea nemultzumirea in legatura cu afirmatziile cu atitudinea sau cu faptele neobishnuite nepotrivite nesabuite ale cuiva. C intr. I 1 (cu determ. introduse prin prep. ”la„ ”in„ etc.) A ajunge a se vedea a se pomeni intro anumita situatzie intro anumita stare. La atita fatzarnicie... au venit pornirile unor oameni (BOJ.). ◊ Expr. A veni in contact (sau in atingere) (cu...) = a) a ajunge in nemijlocita apropiere in vecinatate cu...; a se atinge de...; b) a ajunge sa aiba relatzii raporturi datorita vecinatatzii cu...; c) a ajunge sa cunoasca a fi influentzat informat de... A veni in contradictzie (sau in contrazicere in conflict in opozitzie in lupta etc.) cu... = a fi in dezacord in discordantza cu...; a fi opus contrar cu... ♦ (pop.; despre plante) A face a produce rod; a rodi. Verdetzuri care vin primavara. ◊ Expr. A veni pe rod = (despre vie pomi fructiferi) a incepe sa rodeasca. ♦ (inv.; pop.; cu precizari k ”in virsta„ ”la anii„ etc. urmate de determ. gen. sau introduse prin prep. ”de„) A implini o anumita virsta. Veni in virsta de maritat. ♦ Expr. A(shi) veni la (sau in) virsta (sau deplina virsta virsta legiuita masura virstei virsta anilor) = a deveni major a ajunge la majorat. A veni in virsta (sau la vreme) de (adinci) batrinetze sau a veni mai la virsta = a imbatrani (foarte tare) a deveni (foarte) batran. A veni la sfirshitul vietzii (sau anilor) = a muri. A veni pe... = (urmat de determ. numerice) a fi pe punctul de a implini virsta de...; a merge pe... Fata venea pe shapte ani. 2 (inv.; cu determ. care indica opinii pareri decizii hotariri) A cadea de acord a conveni; a adopta. ◊ Expr. A veni in pofta cuiva = a face cuiva pe plac. A veni la tocmeala (sau la impacaciune la consens etc.) (cu...) = a se intzelege a cadea de acord (cu...). 3 (inv.pop.; constr. cu dat. pron.pers.) Ai parea ai face impresia de... Aceste vorbe iau venit omului cam ciudate. II (cu val. de semiauxil. de aspect exprima caracterul potentzial al unei actziuni; constr. cu dat. pron.pers.; mai ales urmat de un alt vb. la conjunct.) A avea pornirea dorintza de a... (sau sa...) a se simtzi in masura sa... Era atita ushurare in cei spunea batrína incit nui venea sa creada (AGAR.). III (cu val. de semiauxil. de modalitate exprima caracterul iminent al unei actziuni; urmat de un alt vb. la indic introdus prin conj. ”de„ ”shi" sau la conjunct sau la inf.) A fi pe punctul in situatzia de...; a ajunge pina la punctul (de) unde... Fumul vine de se depune pe horn. D intr. (cu functzie de vb. cop.; cu nm.pred. care indica modalitatea sau relatzia) 1 (inv. pop.) A fi. Ia sa vedem cam cum ar veni trebushoara asta? (CR.). ◊ Loc.vb. A veni ruda (cu...) sau ai veni (cuiva) ruda = a se inrudi (cu...). Ne vine cam ruda. Ia fost Costache tutor (CAL.). ◊ Expr. Cum vine (shi) (vorba sau treaba) asta se spune pentru a arata nedumerirea mirarea sau iritarea cuiva care pretinde o explicatzie pentru o intimplare pentru o afirmatzie sau o fapta a cuiva. 2 (pop.) A deveni a se face. A venit copilul flacau mare. E (inv. pop.; cu functzie de vb. auxil. realizeaza o forma a diatezei pas.) Ciocul... este aci relativ mare shi vine ashezat k la pripoane imediat sub varf (ANTIP.). • prez. ind. vin (inv.pop.) viu; conjunct. pers. 1 sa vin (inv. pop.) sa viu pers. 36 sa vina (inv. pop.) sa vie; imper. pers. 2 vino (pop.) vina; ger. venind (inv.pop.) viind; part. venit. /lat. venīre.