VENDÉTA vendete s. f. Cutuma justitziara frecventa in trecut in Corsica shi in sudul Italiei potrivit careia o stare de inimicitzie provocata de o ofensa sau de un omor se extindea shi asupra rudelor victimei care ishi asumau obligatzia de a o razbuna; p. gener. ura puternica sete de razbunare nestapanita. Din it. vendetta.