VEAC veacuri s. n. 1. Interval de timp de o suta de ani (socotit de obicei de la unitate pana la completarea unei sute); secol. 2.Interval lung de timp; interval de timp socotit in mod subiectiv drept mare. ♦ Veacul de mijloc = evul mediu. Veac de aur = perioada istorica de inflorire a vietzii materiale shi culturale. ♦ Loc. adj. shi adv. Din veac sau de veacuri = (care exista sa intamplat etc.) de foarte multa vreme din moshistramoshi. ◊ (Reg.) Mers al vremii stare meteorologica. 3. (La pl.; in forma veci) Veshnicie eternitate. ♦ Loc. adj. De veci = etern veshnic. ♦ Loc. adv. In veci sau (in) veac de veac etc. = pururea intotdeauna mereu; (in constructzii negative) niciodata nicicand. Pe veci = pentru totdeauna. 4. (Pop. shi fam.) Viatza existentza trai. ♦ Expr. Ashi face (sau ashi duce ashi trece ashi petrece) veacul = a trai (intrun anumit fel). [Pl. shi (3 m) veci] Din sl. věkŭ.