VÁZA¹ s. f. 1. Consideratzie shtima prestigiu reputatzie. Cele dintzii biruintzi limanul celor dintii instariri; shi vaza treptata; shi cinstea de care sa bucurat de indata inaltzat in fruntea breslei. C. PETRESCU A. R. 188. Cind a murit [Turgheniev] sa putut lamuri inriurirea shi vaza de care se bucura el in Europa intreaga. GHEREA ST. CR. II 210. Mai mare va fi vaza lui in lume de sar arata milostiv. ISPIRESCU L. 219. ◊ Loc. adj. De vaza = de frunte marcant cunoscut vestit celebru. A comandat acest numar in shaptesprezece exemplare impartzindul apoi tuturor familiilor mai de vaza. GALAN Z. R. 118. Cu vaza = cu trecere cu prestigiu important. Persoanele mai cu vaza de pe aici cind ashteapta trenul pe asemenea vreme intra direct la mine in birou. C. PETRESCU A. 282. Peste putzin Radu ishi va ispravi invatzatura... shi va fi om cu vaza shi cu catare printre ai sai. VLAHUTZA O. A. 104. 2. (Rar) Faptul de a vedea sau de a fi vazut; vedere vaz. Jandarmii au cotito dupa el ferinduse de vaza dar tziindul in ochi la fiecare mishcare. POPA V. 175. Sulitzan coaste ia infipt cind el se plecase lasindushi coastelen vaza sub scut. MURNU I. 81.