vaz s.n. 1 Unul dintre cele cinci simtzuri cu ajutorul caruia se percep imaginile se inregistreaza forma culoarea dimensiunile luminozitatea amplasarea in spatziu precum shi distantza shi deplasarea obiectelor; capacitatea de a percepe imaginile; vedere. ◊ Loc.adv. In (sau rar la) vaza = in vedere in mod vizibil. ◊ Loc.prep. In (sau la) vazul (cuiva) = in ochii sub privirile cuiva; in fatza... dinaintea cuiva. ◊ Expr. A i se scurta (sau a i se pupaza) (cuiva) vazul = a nu mai vedea bine. A avea vaz de lup = a vedea foarte bine. Ai lua (cuiva) vazul v. lua. (A fi) rau la vaz v. rau. 2 Aspect exterior chip infatzishare. Vrea sa fie mare la vaz shi stirpitura (ARGH.). 3 (in forma „vaza”) Consideratzie stima; prestigiu; reputatzie. Mai mare va fi vaza lui in lume de sar arata milostiv catre popor (ISP.). ◊ Loc.adj. Cu (sau de) (mare) vaza = (despre oameni) care detzine un loc de frunte o pozitzie importanta; care se bucura de consideratzie de prestigiu de autoritate de recunoashterea publica a importantzei a valorii a puterii sale; care are trecere influentza. • shi vaza s.f. /de la vedea prin derivare regresiva.