vas (se) s. f. 1. Recipient organ tubular. 2. Oala borcan. 3. Butoi tonou. 4. Corp de nava. 5. Bastiment nava. Mr. megl. vas istr. vos. Lat. vāsum (Densusianu Hlr. 134; Pushcariu 1864; REW 9161) cf. it. sp. port. vaso prov. fr. cat. vas. Sensul de „receptacul organ” apare din sec. XVI cf. Coresi vasele glasului. Der. vasel s. n. (vas de razboi bastiment) din it. vascello sec. XIX inv.; vasar s. m. (negustor de oale de lut); vasarie s. f. (olarie); vasari vb. (Trans. a lucra sau a vinde vase de lemn).