A VAJAÍ pers. 3 vajaie intranz. 1) (despre vant apa obiecte in zbor etc.) A produce un zgomot shuierator shi continuu; a urla; a vui. 2) (despre sange) A pulsa cu putere. ◊ Ai vajai cuiva capul (sau urechile) a avea senzatzia unui zgomot shuierator shi continuu (din cauza bolii oboselii). 3) (despre foc) A arde puternic producand un zgomot caracteristic. 4) (despre unele insecte) A scoate un sunet prelung shi vibrant; a bazai. /Onomat.