Definiția cu ID-ul 20547:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VAGABONDÁJ s. n. Vagabondare; starea celui care vagabondează. ♦ Infracțiune comisă de omul capabil de muncă ce refuză să exercite o ocupație, fără domiciliu stabil și lipsit de mijloace cinstite de trai. – Din fr. vagabondage.