Definiția cu ID-ul 1049316:

Relaționale

USCĂTU s. 1. (mai ales la pl.) gătej, surcea, surcică, vreasc, (înv. și reg.) tîrș, (reg.) rancotă, rascotă, (prin Bucov.) clenci, (prin Transilv.) hăbădic, pogmete (pl.), (prin Munt.) raburi (pl.), (prin Bucov.) selniță, (prin Transilv.) sfărgaci, (Ban.) șibă, (înv.) șormînt. (Face focul cu niște ~.) 2. (înv.) secătură. (Curăță copacul de ~i.)

Exemple de pronunție a termenului „uscătură

Visit YouGlish.com