3 intrări
17 definiții
- explicative DEX (9)
- ortografice DOOM (6)
- relaționale (2)
Explicative DEX
USCĂTOÁRE, uscătoare, s. f. Uscătorie. În etajul de jos erau atelierele de talpă, în al doilea, atelierul de negritură și sus, uscătoarea. ARDELEANU, D. 101.
USCĂTOÁRE ~óri f. v. USCĂTORIE. /a usca + suf. ~toare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
USCĂTÓR, -OÁRE, uscători, -oare, adj., s. n., s. f. 1. Adj. Care usucă, care zvântă. 2. S. n. Aparat, mașină sau instalație folosită la uscarea artificială a unor materiale. 3. S. f. (Rar) Uscătorie. – Usca + suf. -ător.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uscător, ~oare [At: DRLU / V: usuc~ / Pl: ~i, ~oare / E: usca + -ător] 1 a Care usucă (1). 2 smf (Gmț; îs) ~ de pahare Persoană căreia îi place să bea. 3 sn Aparat, mașină sau instalație care servește la uscarea artificială sau naturală a unor materiale, produse etc. 4 sn (Șîs) ~ de păr Mic aparat electric pentru uscarea rapidă a părului spălat. 5-6 sf (Rar) Uscătorie (1-2). 7 sm Muncitor specializat în procese tehnologice ca uscarea furnirului sau a țesăturilor, după ce acestea au fost vopsite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
USCĂTÓR, -OÁRE, uscători, -oare, adj., s. n., s. f. 1. Adj. Care usucă, care zvântă. 2. S. n. Aparat, mașină sau instalație care servește la uscarea artificială a unor materiale. 3. S. f. Uscătorie. – Usca + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
USCĂTÓR1, uscătoare, s. n. Aparat, mașină sau instalație care servește la uscatul unor obiecte sau al unor produse agricole, industriale etc. ◊ Uscător de abur = aparat montat pe conductele de abur, pentru a extrage apa formată prin condensarea aburului în timpul circulației lui prin conducte. ♦ Mic aparat (folosit mai ales de coafori) pentru uscarea rapidă a părului spălat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
USCĂTÓR2, -OÁRE, uscători, -oare, adj. Care usucă, zvîntă, zbicește.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
USCĂTÓR2 ~oáre n. Aparat, mașină sau instalație pentru uscare. ~ cu foc. /a usca + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
USCĂTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care usucă; care zvântă. /a usca + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
uscătoáre (uscătorie) (rar) s. f., g.-d. art. uscătórii; pl. uscătóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
uscătoáre (uscătorie) s. f., g.-d. art. uscătórii; pl. uscătóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
uscătór2 (aparat) s. n., pl. uscătoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
uscătór1 adj. m., pl. uscătóri; f. sg. și pl. uscătoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
uscătór (aparat) s. n., pl. uscătoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
uscătór adj. m., pl. uscătóri; f. sg. și pl. uscătoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
USCĂTOÁRE s. v. uscătorie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
uscătoare s. v. USCĂTORIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F116) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DLRLC | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
uscătoare, uscătorisubstantiv feminin
- 1. Uscătorie. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: uscătorie
- În etajul de jos erau atelierele de talpă, în al doilea, atelierul de negritură și sus, uscătoarea. ARDELEANU, D. 101. DLRLC
-
etimologie:
- Usca + sufix -ător. DEX '09 NODEX
uscător, uscătoareadjectiv
- 1. Care usucă, care zvântă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:
- Usca + sufix -ător. DEX '09 DEX '98 NODEX
uscător, uscătoaresubstantiv neutru
- 1. Aparat, mașină sau instalație folosită la uscarea artificială a unor materiale. DEX '09 DLRLC NODEX
- Uscător de abur = aparat montat pe conductele de abur, pentru a extrage apa formată prin condensarea aburului în timpul circulației lui prin conducte. DLRLC
- Mic aparat (folosit mai ales de coafori) pentru uscarea rapidă a părului spălat. DLRLC
-
etimologie:
- Usca + sufix -ător. DEX '09 DEX '98 NODEX
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.