UNILATERÁL A adj. 1. Ashezat pe o singura parte. 2. Care vede numai o singura latura a lucrurilor care se rezuma la un singur domeniu de cunoshtintze; marginit; arbitrar. ♦ (Jur.; despre un contract) Care creeaza obligatzii numai pentru una dintre partzi. ♦ (Despre un act juridic) Emanat de la o singura persoana. [< fr. unilatéral cf. lat. unus unul latus latura].