UNDUÍ unduiesc vb. IV. Intranz. (Despre suprafatza apelor) A face unde; (despre ape curgatoare) a curge cu cotituri sherpuit. Cum unduieshte Volga. TULBURE V. R. 36. ◊ (Prin analogie) Lanurile de griu argintii unduiau blind shi foshneau abia auzit. DUMITRIU N. I 115. Era sho mishcare a mijlocului care facea sai unduiasca... rochia k batuta de vint. SADOVEANU P. S. 163. Papurishul cinta unduia in bataia vintului. SANDUALDEA U. P. 198. (Refl.) Pe umeri shi pe spate parul negru se unduia intro revarsare ushoara. MIHALE O. 501. Varianta: undoí (EMINESCU N. 48) vb. IV.