UMANÍSM s. n. 1. mishcare culturala shi orientare progresista a gandirii din epoca Renashterii aparuta k expresie a luptei impotriva feudalismului shi scolasticii care a insemnat o puternica afirmare a preocuparii fatza de om promovand in opozitzie cu ideologia shi cultura medievala o cultura militand pentru dezvoltarea multilaterala a personalitatzii pe baza culturii antice. 2. ansamblul ideilor shi conceptziilor care exprima aprecierea demnitatzii shi libertatzii omului grija fatza de om shi de valorile materiale shi spirituale ale existentzei sale caracterizat prin cerintza dezvoltarii continue shi multilaterale a personalitatzii umane. ◊ (p. ext.) atitudine manifestare umanitara sau umana. (< fr. humanisme germ. Humanismus)