UDATÚRA udaturi s. f. 1. Actziunea de a (se) uda (cu apa); umezeala; udare. Asemine shi maica dupa multe udaturi shiau mai venit ceva in simtzire. DRAGHICI R. 27. Cind... semanaturile au trebuintza de udatura... inchide shantzul de la vale... shi apa umflindusa sa ravarsa peste toate. GOLESCU I. 88. Dun arcan mishi impletea... din funie batrina Sa tzie la udatura. TEODORESCU P. P. 688. 2. (Rar) Bautura (alcoolica). Celalalt sentoarce minind inainte o fata voinica shi frumoasa care... aduce pe o tava uscatura shi udatura. CARAGIALE O. I 369. Incep a minca cu totzii la pine goala shi a be apa rece din fintina caci alta udatura nu aveau. CREANGA A. 144. 3. (Regional) Mincare (cu sos v. fiertura); p. ext. orice se maninca k adaos pe linga mamaliga sau piine. TZiam oprit de mincare... Poate pofteshti shi dumneata sa imbuci oleaca de udatura. C. PETRESCU I. II 175. Foame mii... Dacai avea putzintica udatura. ALECSANDRI T. 614.