tăieței smp [At: KLEIN, D. 436 / P: tă-ie~ / V: ~it~ / E: tăiați (pll tăiat²) + -ei cf it tagliatelli] Preparat alimentar în formă de șuvițe lungi și subțiri, tăiate din foi de aluat nedospit, care se fierbe și se consumă ca adaos la supă ori cu brânză, ouă, nuci etc. Si: (reg) tistădară, tocmagi, tololoți (1), tomologei.