TZIPÉNIE s. f. (In constructzii negative adesea determinat prin «de om») Fiintza omeneasca om. Pe toate intinderile nu se vedea tzipenie. CAMILAR N. I 236. Nu se auzea tzipenie. C. PETRESCU S. 215. E tirziu. TZipenie de om nu se mai vede pe drumul din sat nici prin curtea boiereasca. BUJOR S. 94. TZipenie de om nu le deschidea usha. CREANGA P. 73. ♦ (Rar in propozitzii afirmative) Om faptura. Orice tzipenie in lume un sfint are sau o sfinta; Pe tine vezi bunaoara razashia te framinta. HASDEU R. V. 116.