TZINTUÍT A tzintuitzi te adj. 1. Batut prins in cuie sau in tzinte; (despre incaltzaminte) cu tzinte pe talpa. Avea cizme tzintuite. DUMITRIU N. 135. Ghitza shia facut rost de nishte ghete cu talpa groasa tzintuita. PAS Z. I 180. 2. Impodobit cu tzinte p. ext. cu pietre scumpe cu aur. Ei merg batind din pinteni!... Zburdalnica lor ceata Straluce de departe in haine poleite... SHi friie tzintuite shi argintate shele. ALECSANDRI P. III 200. Oprishanul aren sat Ogari capoi de vinat Cu zgarzi late tzintuite Pe la margini poleite. id. P. P. 202.