tzineà (activ) 1. a avea in mana la indemana: a tzinea un baston; 2. a poseda: a tzinea o moshie in arenda; 3. a pazi cu ingrijire: a tzinea un secret; 4. a observa cu credintza: a tzinea sarbatorile; 5. a pazi cu fortza: a tzinea in inchisoare; 6. a conserva: Dzeu sa’l tzie sanatos! fig. a tzinea minte; 7. a mentzine: a tzinea in buna stare; 8. a intretzine a avea de sotzie: tzine pe fata cutaruia; 9. a executa intocmai: ashi tzinea cuvantul; 10. a considera: te tzine de om drept; 11. a costa: ma tzine multe parale; 12. a reuni: a tzinea o adunare; 13. a zabovi: ma tzine cu vorba; 14. a opri: a tzinea in loc; 15. fig. a infrana: tzinetzi gura. ║ (neutru) 1. a incapea: vasul tzine zece litri; fig. n’o mai tzinea pamantul de bucurie ISP.; 2. a dura: ploaia nu va tzinea mult;. 3. a intretzine: a tzinea de urit; 4. a dori cu ardoare: a tzinea la vieatza; 5. fig. a fi alipit de: a tzinea la cineva; a tzinea cu cineva a fi de partea sa. ║ (reciproc) 1. a se retzine: a se tzinea bine de scari; 2. a nu se lasa de ceva: se tzine de betzie shi de minciuni; 3. a perzista: se tzine de ale sale; 4. a se mentzine: se tzine bine la varsta lui; 5. a se face: balciul se tzine odata pe luna; fig. se tzinu veselie mare o saptamana ISP.; 6. a implini a executa: a se tzinea de vorba; 7. a se crede: a se tzinea mai cu cap a se tzinea mare; 8. a se lua dupa a urmari: a se tzinea dupa cineva; 9. a se opri: nu s’a putut tzinea de a rade. [Mold. shi Tr. tzanea = lat. TENERE].