TZÍNE tzin shi (regional) tziu vb. III. (SHi in forma tzinea) I. Tranz. 1. A avea ceva in mina (sau in bratze etc.) shi a nu lasa sai scape. O amenintza cu toporul carel tzinea inaltzat cu dreapta. SADOVEANU O. VIII 228. Pe carel va alege fata sal loveasca cu un mar de aur cel va tzine in mina. ISPIRESCU L. 153. Nanasha pe prag shedea Cuo mina acid tzinea Cu alta lacrimi shtergea. JARNÍKBIRSEANU D. 171. ◊ Expr. Ai tzine (cuiva) luminarea (sau rar lumina) = a) a fi nash (cuiva) la cununie. O nanasha draga mea De tzar fi secat mina Cind miai pus tu cununa SHi miai tzinut lumina. JARNÍKBIRSEANU D. 171; b) a sta linga cineva in ultimele clipe ale vietzii cu o luminare aprinsa in mina (dupa vechiul obicei creshtin). E rece k gheatza vorbi el incet; am impartashito. Batrinele i tzin luminarea. SADOVEANU O. VIII 31. Cind era sara la cina La Vilean tzinea lumina; Cind era la miez de noapte Trageau clopote de moarte. BIBICESCU P. P. 357. Ai tzine (cuiva) cununa = a fi nash (cuiva) la cununie. Soarele shi luna Miau tzinut cununa. ALECSANDRI P. P. 2. A tzine frinele tzarii (sau imparatziei etc.) = a conduce a stapini a guverna o tzara. Eu tziu frinele craiei In partzile Arapiei. TEODORESCU P. P. 105. A tzine (pe cineva sau ceva) in mina = a avea (pe cineva sau ceva) in puterea sa a dispune de cineva (sau de ceva) dupa bunul plac. In orele mele de singuratate cind ma gindesc la ce ash voi sa scriu am impresia k tzin lumea in mina mea. REATRU I 14. A tzine ursita cuiva (in mina) = a fi stapin pe viatza cuiva shi a dispune de ea dupa bunul sau plac. Sfintu Nichita TZinindune ursita Stan mijloc de casa Cu sabia scoasa. TEODORESCU P. P. 189. Ashi tzine inima cu dintzii v. dinte (1). A tzine balantza dreapta v. balantza. ◊ (Instrumentul actziunii devine subiect) Intilnii viteaz oshtean... Minai dreapta tzinea pala. ALECSANDRI P. II 10. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» «de dupa» sau «pe dupa» aratind partea de care se apuca) Ne intorceam incet pe cind asfintzea soarele shi tzineam pe bunic de mina. SADOVEANU O. VII 294. Sfintul Chirica shchiopul care tzine dracii de par. CREANGA P. 149. Mii tzinea de subsuoara Teoi tzinea de dupa git. EMINESCU O. I 55. Merge mindra cam descinsa Prin ierbutza pinan briu SHi tzine murgul de friu. ALECSANDRI P. P. 49. (Expr.) A tzine (pe cineva) de guler v. guler. (Refl. reciproc) Mergeau... K doi copii tzininduse de mini Pe sub umbrare de salcimi batrini. D. BOTEZ F. S. 23. Trecea un feciorandru cu o fetishoara tzininduse pe dupa cap. RETEGANUL P. I 38. ◊ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» aratind partea sau capatul de care e apucat un obiect sau indicind obiectul insushi) Maica tzine de cela capat de tzigla shi eu oi tzine de cestalalt. SBIERA P. 34. [La pescuit] omul tzine de nuia shi cind se cufunda pluta radica in sus. SHEZ. IV 116. ♦ (La imperativ) Ia primeshte. Corbul i zise: TZine penitza asta voinicule. ISPIRESCU L. 44. SHi odata scoate sfinta Dumineca obrazarul shi sabia lui Statupalmabarbacot de unde le avea shi dindule lui HarapAlb zice: tzine aceste k au satzi fie de mare trebuintza unde mergem. CREANGA P. 224. Draga mea sufletul meu TZine tu inelul meu. ALECSANDRI P. P. 20. ◊ Absol. Dar satzi dau shi eu trei lucruri: tzine aci ai o cetera... un pieptene shio cute. RETEGANUL P. V 37. TZine soacre mare! Ia asta radacina uscata. TEODORESCU P. P. 176. ♦ (De obicei determinat prin «in bratze» sau «imbratzishat») A inlantzui pe cineva cu bratzele (in semn de dragoste de prietenie); a imbratzisha. In toata neagra vecinicie O clipan bratze team tzinut. EMINESCU O. I 212. Totzi au putut vedea pe tinara nevasta... cu capul rezamat pe umarul unui frumos tinar ce o tzinea strins imbratzoshata. NEGRUZZI S. I 78. ♦ (Determinat prin «in mina»; complementul indica o arma un instrument o unealta) A minui. Dar mariasa na tzinut numai sabie in mina; ci a fost vrednic shi cu intzelepciunea. SADOVEANU N. P. 10. (La volei polo pe apa etc.; in expr.) A tzine mingea = a opri mingea in miini mai mult timp decit e reglementar inainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. 2. A sustzine un obiect greu (ridicat de la pamint) shi a nul lasa sa cada. Boltziles tzinuten aer de columne luminoase. EMINESCU O. IV 112. Un cerdac tzinut in aer de stilpi de zid. id. N. 51. ◊ Expr. Cit il tzine pe cineva (sau rar intranz.) cit i tzine cuiva gura = cit il ajuta pe cineva vocea; in gura mare din rasputeri. A inceput sa urle cit o tzinea gura. STANCU D. 27. Striga tu... cit tzia tzinea gura... k nu te slabesc. ALECSANDRI T. 713. Cit il tzin (pe cineva) puterile v. putere. Al tzine (pe cineva) cureaua (sau chingile sau meshii) v. c. A nul mai tzine (pe cineva) balamalele v. balama. ◊ (Determinat prin «in spinare» «pe genunchi» «in bratze» etc.) Daca eshti tu asha de tare... puteamavei tu tzinea pe mine pe palma? SBIERA P. 98. Pe genunche ma tzineai. BIBICESCU P. P. 52. Intro vreme peshtii care tzin pamintul in spinare infuriinduse au inceput sa se zvircoleasca tare shi atunci pamintul... a crapat tare formind vaile. SHEZ. I 232. ♦ Fig. A rabda a suporta a indura. In loc sami dea pace k iam fost asha slugarnic acum mia dat cinzeci de nuiele. SHi tu shi astea leai tzinut? Ce aveam sa fac? Leam rabdat. RETEGANUL P. II 57. 3. A sprijini pe cineva k sa nu cada. Trebuira sal tzie sal ridice. DUMITRIU N. 153. Daca no tzineau surorile ishi shi spargea capul cazind. ISPIRESCU L. 51. ♦ Intranz. A nu lasa k ceva care atirna sau care pluteshte sa cada sau sa se scufunde. De unditza sta legata o pluta care tzine sa nu se cufunde greutatea fierului shi a nadei. SHEZ. IV 116. ♦ (Despre plante copaci cu complementul «frunza» sau un echivalent al acesteia) A pastra a mentzine a nu lasa sa cada. Codrui jelnic k shi mine K nici frunza nu sho tzine. HODOSH P. P. 154. Mindra cind ne iubeam noi TZinea busuiocul foi; Dar de cind noi neam lasat Busuiocul sa uscat. SHEZ. V 93. Pina codru frunzashi tzine Totzi voinicii traiesc bine. JARNÍKBIRSEANU D. 289. ◊ Refl. Frunzan codru cit se tzine Totzi voinicii traiesc bine. JARNÍKBIRSEANU D. 287. 4. A cuprinde a purta; p. ext. a suporta. Am un cojoc shi tzine patru fratzi in el (Nuca). GOROVEI C. 240. ◊ Expr. A nul tzine pe cineva pamintul = a nu incapea pe pamint a nu avea loc; fig. a nu fi tolerat suportat rabdat (din cauza rautatzilor). Asha multzime de spurcatzi erau incit nui putea tzine pamintul. ISPIRESCU M. V. 21. Dapoi daca nar mai muri [oamenii] nu iar tzinea pamintul. CONTEMPORANUL V_I 296. Deash fi asha blastamat Precum is de judecat... Pamintul nu mar tzinea. JARNÍKBIRSEANU D. 186. (In imprecatzii) Cinea samanat uritul Sa nul mai tzina pamintul. HODOSH P. P. 124. A nul (mai) tzine (pe cineva) locul se spune cind cineva cuprins de un sentiment puternic nu mai are astimpar nushi mai gaseshte locul v. loc (I 1). Deamar navalnic no mai tzine locul. COSHBUC P. I 251. Cind gindesc k am sa merg la Bucureshti k sami petrec iarna nu ma tzine locul de bucurie. ALECSANDRI T. I 272. A nul mai tzine (pe cineva) pielea = a nul mai incapea pielea v. incapea (1). II. 1. Refl. A se prinde cu miinile de ceva sau de cineva. V. agatza crampona. Incalecind sa te tzii bine... de coama mea. ISPIRESCU L. 7. Deacum numai sa te tzii bine de carimbi shi de speteze k am sa min iepele iestea de au sa scapere fugind. CREANGA P. 126. Mam tzinut de strana k sa nu cad. NEGRUZZI S. I 54. ◊ Expr. A se tzine cu dintzii de ceva v. dinte (1). ◊ Fig. Sa ne tzinem de limba de istoria noastra cum se tzine un om in primejdie de a se ineca de prajina ce i se arunca spre scapare. KOGALNICEANU S. A. 45. ♦ A apasa a comprima o parte a corpului (pentru ai incetini functziunea a potoli o senzatzie dureroasa etc.). Cind spunea cite una ori te tzineai cu mina de inima rizind ori te facea satzi sara inima din loc de frica. CREANGA P. 120. Glumele... te fac sa rizi de te tzii de pintece. SHEZ. I 39. ♦ A se mentzine a nu se prabushi a nu cadea de undeva. Era un barbat inca sprinten shi se tzinea tare in sha. SADOVEANU N. P. 380. Incalecind sa te tzii bine... in scari. ISPIRESCU L. 7. 2. Refl. A fi fixat ushor de ceva prins sau legat prea putzin prea slab. Portitza putreda se tzinea numai intro balama. SADOVEANU la TDRG. Iar pea ei umeri albi abia se tzine Haina cea lunga shi bogata. EMINESCU O. IV 107. ◊ Expr. A nu se tzine nadragii pe cineva se spune cind cineva este foarte rau imbracat in zdrentze. Mai saraci decit noi sint olarii... nu se tzin nadragii pe ei. STANCU D. 43. A se tzine (numai) in atza sau a se tzine intrun (ori de un) fir de atza = (despre tzesaturi) a fi pe punctul de a se rupe; fig. (despre viatza) a fi aproape de sfirshit pe punctul de a se sfirshi. Cu antereu de canavatza Ce se tzinea numan atza. CREANGA P. 148. ♦ Intranz. A fi bine fixat sau intzepenit undeva (shi a nu se desface a nu se desprinde a nu ceda). Cuiul tzine bine. 3. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» sau «dupa») A merge in urma cuiva pashind cit mai aproape de el fara al parasi nici o clipa; p. ext. a fi mereu impreuna cu cineva a fi nelipsit de linga cineva. Ma Nistore iar se tzin copiii dupa tine prin sat. CAMIL PETRESCU U. N. 222. Fatul babei se tzinea tot de dinsa k sa no scape din ochi. SBIERA P. 142. ◊ Expr. A se tzine de capul cuiva v. cap¹ (I 1). A se tzine de coada cuiva sau a se tzine coada dupa cineva v. coada (4). A se tzine gaie (sau gaitza grapa lipca minz mort) de (sau dupa) cineva v. c. A se tzine de poalele (sau poala) mamei v. poala (I 1). A se tzine scai de cineva sau a se tzine de cineva k scaiul de oaie v. scai. A se tzine drug (de cineva sau de ceva) v. drug. ◊ (Metaforic) Luna se tzine mereu dupa noi... aici la Varatic pe drum acasa chiar shi ziua. IBRAILEANU A. 200. ◊ (Mai rar urmat de loc. prep. «in urma cuiva») Sub cer de zgura shi arama Eu ma tzineam in urma lui cuminte. TOPIRCEANU B. 94. ◊ (La conjunctiv pers. 2 sg. cu valoare de imperativ impersonal intensificind ideea) Muma zmeului... trecu muntele catzarinduse din coltz in coltz shi sa te tzii dupa dinshii. ISPIRESCU L. 25. ♦ A sta mereu in drumul in preajma sau in urma cuiva staruind cu o rugaminte; a urmari pe cineva cu staruintzele cu insistentzele pentru ai cishtiga simpatia dragostea. Iar se tzine Ion de mine. POPA V. 311. O urmaritzi va tzinetzi k nishte duhuri necurate de ea. NEGRUZZI S. I 48. ♦ A imita pe cineva a se lua dupa cineva a lua k exemplu k model pe cineva. Tu te tzii dupa cei mai buni bucatari. ISPIRESCU U. 25. 4. Refl. (Urmat de determinari modale) A se lega unul de altul a urma unul dupa altul; a se inshirui. La shosea automobilele se tzineau lantz. C. PETRESCU C. V. 75. Humuleshti... sat mare shi vesel impartzit in trei partzi cari se tzin tot dea una: VatraSatului Delenii shi Bejenii. CREANGA A. 1. De ma ce va tzinetzi cird SHi intratzi asha cintind? TEODORESCU P. P. 129. 5. Refl. A se indeletnici mult (sau numai) cu... a se preocupa neintrerupt (sau numai) de... a nu se lasa de... Nu spun eu? se tzin de vizite. SADOVEANU B. 193. Cine dracul tzia shoptit Sa te tzii tot de iubit? TEODORESCU P. P. 339. ◊ Expr. A se tzine de ale sale = ashi vedea de treaba. 6. Intranz. shi refl. A face parte integranta dintrun tot; (despre unelte) a face parte dintrun asortiment dintro garnitura etc. ◊ Expr. A tzine de casa cuiva v. casa¹ (3). ♦ (Despre bunuri imobile) A apartzine cuiva a face parte din proprietatzile cuiva. Intro casa ce tzinea de primarie... pusesera banci lungi din trei scinduri. SDUMITRIU N. 246. 7. Intranz. A se referi la... a fi in legatura cu... a face parte din... Unele intimplari traite de curind i se par (ei) ramase departe straine k shi cind nar mai tzine de viatza ei. VLAHUTZA la TDRG. ♦ A fi de datoria de competintza cuiva; a privi a interesa pe cineva. Cea fost mai inainte shi ce era sa mai fie dupa aceea era ceva care nu mai tzinea de mine. VLAHUTZA O. A. 150. 8. Intranz. A fi legat sufleteshte de ceva; a iubi. Am vazut eu adineaori cit de mult tzii tu la munca noastra. BARANGA I. 190. Caci da care om nu tzine la viatza inainte de toate? CREANGA P. 206. ♦ A avea pentru cineva o afectziune puternica; a iubi. Satenii tzineau mult la batrinul acela hazos shi cuminte. POPA V. 96. TZinea shi ea la Sandu k la copilul ei. MIRONESCU S. A. 47. Aveam zic in casa noastra o sluga veche shi credincioasa la care tata tzinea foarte mult. GANE N. III 28. Imparatul... tzinea mult la cerb. SHEZ. I 164. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu») A fi pentru interesele sau scopul dorit shi urmarit de cineva a lua apararea sau partea cuiva a sustzine pe cineva a fi de partea cuiva. Cite fete mindren sat Toate tzin cu tine. COSHBUC P. II 23. Tu nevasta cu cin’ tzii? Eu tzin Pinteo cu cei multzi. BIBICESCU P. P. 319. Oltule! riu blastemat!... Satzi ramiie pietrele Sa le calce fetele K tu nai tzinut cu noi SHi teai vindut la ciocoi! ALECSANDRI P. P. 291. ◊ Expr. (Regional) A tzine la un loc = a fi unitzi solidari. Ei tzinea la un loc shi sta foarte tare unul pentru altul. SBIERA P. 121. (Tranz.). Ai tzine (cuiva) parte (sau rar intranz. de parte) = a apara pe cineva a fi de partea cuiva. Au shi tabarit balaurii pe mine shi cit pe ce sa ma inghita de nu era o chiranda (= tziganca) mai tinara intre dinshii care sami tzie de parte. CREANGa A. 54.TZioi fi k frate SHi tzioi tzinea parte Dacum pin’ la moarte. TEODORESCU P. P. 449. 9. Intranz. (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult k ceva sa se intimple sa se faca sa fie; a simtzi imboldul de a face ceva. TZin sa raspund fiecaruia dintre onoratzii oratori. CAMIL PETRESCU U. N. 146. Iar daca tzii sami faci o placere Sabina lasama acum singur. C. PETRESCU C. V. 329. TZinea mortzish sa scoata un personaj literar dintrun ucigash banal shi etichetat. POPA V. 93. ◊ (In formule de politetze) Domnule Vartolomeu Diaconu tzin satzi multzumesc pentru ospitalitate. C. PETRESCU A. 298. III. 1. Tranz. (Cu privire la trup sau la o parte a trupului) A face sa stea mai mult timp intro anumita pozitzie sau atitudine. Mirtanul tzinea gura inchisa teminduse sa nu scape margeaua. RETEGANUL P. V 14. La pamint dormea tzinindushi capatii mina cea dreapta. EMINESCU O. I 142. ◊ Expr. A tzine nasul sus sau (refl.) a se tzine cu nasul pe sus = a fi obraznic increzut pretentzios. Trei fete are circiumarul Toma Oci... TZin nasul sus. Umbla cu papuci pe cap nu poarta barishe. STANCU D. 40. Nu vezi k cei mai multzi de seama dtale se tzin cu nasul pe sus numai din pricina asta? CREANGA P. 162. A tzine capul sus sau (refl.) a se tzine cu capul pe sus = a fi mindru orgolios. A(i) tzine (cuiva) piept v. piept (1). A tzine clantz (sau fuior) cu cineva v. c. ♦ (Cu complementul «ochi»; urmat de determinari introduse prin prep. «la» «catre» «spre»; de obicei precizat prin «tzinta» «tzintit» etc.) A se uita fix la cineva sau la ceva. Mitzishorul... tzinea ochii atzintitzi drept la boier. SBIERA P. 247. Nurorile cele mari ale imparatului tzineau ochii tzinta la zina. ISPIRESCU L. 39. Teash iubi shiacum nevasta Dar barbatui tot cu tine SHi tzine ochii la mine. HODOSH P. P. 149. 2. Tranz. (Cu un complement de loc) A face (pe cineva sau ceva) sa stea un timp oarecare intrun anumit loc. Nul tzinetzi pre copil... aici in casa. DUMITRIU N. 156. Iar oshtile moldovene sub capitani creaturi a lui le tzinea pe margeni. NEGRUZZI S. I 143. TZineo doamne linga mine SHa manvetze jocul bine. JARNÍKBIRSEANU D. 420. ◊ Expr. A tzine (pe cineva sau ceva) in evidentza = a avea (pe cineva sau ceva) in vedere; a da o atentzie deosebita. A tzine (ceva) in suspensie = a nu se pronuntza sau a nu se hotari asupra unui lucru. A tzine (pe cineva sau ceva) sub oboroc v. oboroc. A tzine (pe cineva sau ceva) sub cheie v. cheie (1). A tzine (pe cineva) la distantza v. distantza (2). ♦ A da cuiva locuintza salash cazare; a nu lasa (pe cineva) sa plece in alta parte. Mam saturat de tzinut trupa in bordeie. C. PETRESCU I. I 58. Un bordei in care tzinuse imparatul nishte bivoli. ISPIRESCU L. 169. [Baba] lua hotarire nestramutata a tzinea feciorii shi viitoarele nurori pe linga sine. CREANGA P. 3. Undeshi tzin turcii robii. SHEZ. IV 9. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) in gazda v. gazda (2). ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «la» sau «in») A pune pe cineva sa stea cu fortza intrun anumit loc. (Fig.) Milioane de oameni se smulg din intunericul neshtiintzei de carte al ignorantzei shi lipsei de cultura in care iau tzinut pina la eliberare clasele exploatatoare. SCINTEIA 1954 nr. 2863. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) la pastrama = a pune pe cineva sa rabde de foame. Am sa te tzin la pastrama hat shi bine. CREANGA P. 318. ♦ A lipsi pe cineva de libertate al face sa stea inchis legat. Ai mai vazut tu de cind eshti pupaza tzinuta in colivie? BRATESCUVOINESHTI F. 42. Tatal fetelor le tzinea pe toate inchise in cite un foishor. SBIERA P. 89. ◊ Fig. Cuvintul tau a sfarimat toate farmecele ce ma tzineau inlantzuita. ISPIRESCU L. 35. Strica mindro ceai facut SHimi da cal k sa ma duc... Nu ma tzinea fermecat K shun cal legat de gard. HODOSH P. P. 98. 3. Tranz. A face k cineva sau ceva sa nu se poata mishca din loc (prinzindul cu miinile sau legindul); a imobiliza. TZinindul acolo sub picior shi cu sabia goala in mina... il intreba despre fratzii fetei. ISPIRESCU L. 196. Odata mi tzio shi inshfaca de cozi o trinteshte la pamint shio tzine bine. CREANGA P. 177. TZinetzii bine voinici! ALECSANDRI T. I 98. Unul tzine vaca shi altul o mulge se spune cind unul duce greul shi altul trage folosul. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) sub picior = a stapini (pe cineva). (Fig.) [Dorintza de cishtig] apasa asupra lumii sho tzine sub picior. MACEDONSKI O. I 45. A tzine (pe cineva) sub papuc = a domina (pe cineva) a nu admite nici un fel de impotrivire. A tzine (pe cineva) in (sau din) friu (sau de ori din scurt) = a domoli avintul sau pornirile cuiva a nu lasa cuiva libertate de actziune sau de mishcare a supraveghea (pe cineva) de aproape. Se ruga sal tzie din scurt shi sa fie foarte sever cu el. VLAHUTZA O. A. III 52. Ia deacum ai femeie cumsecade; numai so cam tzii din friu... k nu cumva satzi puna coarne. CREANGA P. 178. Naltai mindra shi subtzire Mincel lupii cui mio tzine; K mio tzine prea de scurt SHi nu pot sa o sarut. HODOSH P. P. 161. A tzine (pe cineva sau ceva) in hatzuri v. hatz². 4. Tranz. (Urmat de determinari modale) A face k ceva sau cineva sa stea sau sa ramina un timp oarecare intro anumita stare; a mentzine. El tzinea la casa sa toate in cea mai buna rinduiala. SBIERA P. 246. TZineam ceaslovul deschis. CREANGA A. 4. Ii tzinuse intro robie aspra. BALCESCU O. II 259. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) in (sau la) curent v. curent². A tzine (pe cineva) in (sau la) respect v. respect. A tzine (pe cineva) pe mincate shi pe baute v. mincat. 5. Tranz. (Uneori determinat prin «pe loc» sau «in loc») A opri pe cineva sau ceva din mersul sau shi al face sa ramina pe loc al impiedica sashi urmeze drumul. Mai tatare tzinetzi calul... Nu cerca a trece riul. ALECSANDRI P. I 74. Caii... Mushcind de neastimpar zabala cei tzinea... pe cimp ishi luau zborul. ALEXANDRESCU M. 30. Pe unul chema Ciocan SHavean minaun buzdugan; Peal doilea Busuioc SHi tzinea poteran loc. ALECSANDRI P. P. 289. ◊ Fig. [Dorul] peste cite dealuri vine SHi nime nul poate tzine... Numai io cu inima. HODOSH P. P. 36. ◊ Expr. Ai tzine (cuiva) drumul (sau calea) = a) a opri pe cineva din drumul sau impiedicindul sa treaca inainte; a sta in calea cuiva. Boierul... iau tzinut calea shi cind au dat zmeul sa iasa iau shi ras capul. SBIERA P. 65. Auzi mizerabilul! Sandrazneasca sami tzie drumul. CARAGIALE O. I 58. SfarmaPiatrai tzine calea shil ridicancet pe palma. ALECSANDRI P. III 237; b) a pindi trecerea cuiva a ashtepta pe cineva in drum shi al opri pentru ai adresa o rugaminte; a atzine calea cuiva. Odata insa cind vrea sa plece Pahon la vinat... nevastasa i tzine calea... shi prinde al saruta shi al ruga sai lase ei margeaua. RETEGANUL P. V 12. Baba... Drumul lui vodai tzinea De departengenuchea. TEODORESCU P. P. 519; c) a urmari pe cineva in mod insistent (pentru ai cishtiga bunavointza dragostea); a fi sau a umbla mereu in drumul cuiva. Chiar dulce prietinata Mia tzinut mie calea Sa nu mai am grija ta! JARNÍKBIRSEANU D. 69. A tzine drumul (calea sau drumurile) = a) a practica tilharia la drumul mare; a haiduci. Ministrul ce despoaie pe vaduva shi pe orfan... ucigashul ce tzine drumurile... merg [la mormint] cu parada. NEGRUZZI S. I 31; b) a umbla fara rost haimana. (Popular) Ai tzine (cuiva) drumul legat = a impiedica actziunile cuiva libertatea cuiva. Ma marit te las pe tine K foarte multzi mau cerut Tu nici grija nai avut... De nai voie densurat Numi tzinea drumul legat. SHEZ. II 56. ♦ A nu lasa pe cineva sa plece; a retzine. Un gind o tzineo clipan drum Ar vrea santirzie un pic Sintem asha deaproapeacum... PAUNPINCIO P. 70. Apoi lau tzinut pina a doua zi demineatza. SBIERA P. 35. Altzii adevereau k barbatul sau... are procesuri ce il tzin in Petersburg. NEGRUZZI S. I 44. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) de vorba = a sta de vorba cu cineva (nelasindul sashi vada de lucru). Dar eu te tzin de vorba domnule... shi poate dumneata ai venit cu alte ginduri. C. PETRESCU I. II 167. Pin’ de vorba iei tzinea O sosi shi Neculcea. TEODORESCU P. P. 545. 6. Tranz. (De obicei cu determinari temporale sau locale) A face pe cineva sa ashtepte. Cei doi domni ashteptau... Hai cit ne tzii? relua d. Jean. SAHIA N. 101. Daca teai potrivi tu acestora i tzinea mult shi bine pe mamuca afara. CREANGA P. 23. 7. Refl. (Urmat de un complement circumstantzial de loc) A sta mai mult timp intrun anumit loc. Un satean... se tzinea nepasator linga o pareche de tragatori uriashi. SADOVEANU O. VII 239. Nimici pilcurile de turci ce se tzinea prin preajma locului gata a le veni intrajutor. ISPIRESCU M. V. 33. Margarita se tzinea deoparte in tacere k o statuie de marmora alba. ALECSANDRI O. P. 87. ◊ Expr. A se tzine in rezerva (la o parte sau la distantza) = a nu lua parte la ceva a se abtzine de la ceva. Capitanul vaporului se tzinuse pe tot timpul conflictului la distantza intro prudenta rezerva. BART S. M. 91. A se tzine locului v. loc (I 1). A se tzine sufletul in cineva = a fi viu a trai. Singur ma mir k se mai tzine sufletun mine. SBIERA P. 239. ♦ Ashi duce traiul a trai a vietzui (undeva). [Un taur mare] sa tzine aici in padurea de linga sat. RETEGANUL P. IV 41. Un sat foarte mic... se cunoshtea pe deasupra k nu se pot tzinea negutzatorim in el. SBIERA P. 216. 8. Refl. (Urmat de determinari modale) A sta intro anumita pozitzie a avea sau a lua o anumita atitudine sau tzinuta. Secundul se incerca sal ispiteasca pe englezul care se tzinea infipt shi mut. BART S. M. 102. Nu se mai poate tzinea drept ci e indoit k o salcie dar sta. GHEREA ST. CR. II 88. Cum shedeam trintitzi pe divanuri in toata dezinvoltura moldoveneasca maiorul se tzinea in picioare in apropierea unei mese care ishi sprijinea o mina lunga shi despuiata. RUSSO O. 48. ◊ Expr. A nu se mai (putea) tzine pe (sau in) picioare sau (tranz.) a nul tzine pe cineva picioarele = a nu putea sta in picioare a se impletici (de oboseala de slabiciune etc.). Mergind ei tot pe munte in sus numai ce vad k de la o vreme nu sa mai pot tzinean picioare. RETEGANUL P. III 61. Mai pe urma il apucase o piroteala de nu se mai putea tzinea pe picioare. ISPIRESCU L. 82. Aduc mina sa manchin Picioarele nu ma tzin Parca nus facut deplin. TEODORESCU P. P. 302. (La forma afirmativa in constructzie cu adv. «abia») Te rog priveshtel abia se tzine pe picioare. DELAVRANCEA la TDRG. Deabia il tzineau picioarele de trudit ce era. CREANGA P. 302. Obosit shi infierbintat cum era deabia se mai tzinea pe picioare. SLAVICI O. I 169. A se tzine pe loc = a nu cadea a sta in picioare. [Pushca] mia ros umerile Sabia sholdurile Cit deabia ma tzin pe loc SHi nam parte de noroc! ALECSANDRI P. P. 297. A se tzine in pozitzia de dreptzi v. drept⁴ (A I 2). 9. Refl. (Determinat prin «mindru» «mare» sau un echivalent al acestora) A fi increzut; a se mindri ashi lua aere de superioritate a face pe grozavul. Ori te tzii mindra k tzia fost Anton la congres? DAVIDOGLU M. 16. Multe bunuri are omul Dar virtutea cea mai mare E sa nu se tzie mindru Cu virtutzile ce are. COSHBUC P. I 75. ◊ (Eliptic; cu pronuntzare regionala) Cu ce te tzii bade tu? Nici frumos nu eshti prea tare Nici gazda nu eshti prea mare. JARNÍKBIRSEANU D. 408. 10. Tranz. A infrina a stapini a domina (un sentiment o pornire o izbucnire etc.). Se uita lung la Irina care abia ishi tzinea lacrimile. DELAVRANCEA H. T. 148. Mihaivoda... nushi putu tzine minia shi le raspunse indata. BALCESCU O. II 275. ◊ Expr. Ashi tzine gura (sau limba) = a tacea a se abtzine sa vorbeasca. Numai Serafim na putut sashi tzie gura shi a zis asha cam intro doara... STANOIU C. I. 132. Sa naibi grija! Hai numai cu mine shiapoi satzi tzii gura! SBIERA P. 254. Da mai tzinetzi gura soro k ma dai de rushine. ALECSANDRI T. 188. (Cu intensificarea expresiei) Sa va tzinetzi gura strinsa SHi sa tacetzi k pamintul. TEODORESCU P. P. 169. A tzine taina (sau secretul) sau a tzine (ceva) secret = a ascunde a nu dezvalui a nu da pe fatza a nu destainui. Nam prea tzinut secretul. BARANGA I. 217. Il puse de se shi jura... k va tzine in sine taina aceasta. ISPIRESCU U. 111. (Eliptic) Barbierul... tzinu o saptamina tzinu doua ba mai tzinu inca una; shi sa turbeze omul k nu putea spune nimanui ce vazuse el! ISPIRESCU U. 112. Ashi tzine firea = ashi pastra linishtea calmul cumpatul; a nushi pierde capul a se stapini. Cind atuncea unde nui vine un somn strashnic... dara tot shiau tzinut firea pinantro bucata de vreme. SBIERA P. 59. Imparatul... se tinguia... shi cit paci sal biruie mihnirea. Ishi tzinu insa firea shi cauta ashi mingiia fata care vedea k se pierde. ISPIRESCU L. 52. Ai noroc k eu imi tzin firea nu ma prea tem de lup. CREANGA P. 121. Ashi tzine rasuflarea (sau rasuflul sufletul) v. c. ♦ Refl. (De obicei in constructzii negative urmat de un verb la conjunctiv mai rar de o determinare introdusa prin prep. «de») A se stapini a se abtzine. Se cunoshtea k deabia se tzinea sa nu rida. SADOVEANU O. VI 246. Doamna M... nu sa putut tzinea de ris shi sa dus in casa. IBRAILEANU A. 74. Ma tzineam sa nu inchid ochii k sa nadorm. VLAHUTZA O. A. 479. ◊ (Eliptic) Boierul... se tot silea k sa nu pufneasca de ris dar... la urma nu sa mai putut tzinea. SBIERA P. 266. Se mai tzinu el; dara... parcai da cineva brinci sa scoatza din gura vorba. ISPIRESCU U. 112. ♦ (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinari introduse prin prep. «de» sau «de la») A opri pe cineva de la ceva; a impiedica pe cineva sa faca ceva; a retzine. (Eliptic) Boierii citzi iai mai lasat vii numai frica mortzii i mai tzine dara cum vor vedea k mariata vii cu puterea indata vor alerga shil vor lasa. NEGRUZZI S. I 138. IV. 1. Tranz. A pastra un lucru intrun anumit loc (pentru al pune la adapost sau pentru al avea la indemina in caz de trebuintza). Ce face cu ele [cu armele] ? Nu face nimica. Le tzine in cui deasupra laitzei unde doarme. SADOVEANU O. VIII 254. Copilul nu shtia unde tzin eu cheile de la camara. SBIERA P. 71. Un gospodar seapucase sashi faca un beci... pentru tzinut zarzavaturi. SHEZ. I 286. ♦ A pastra mult timp un lucru pentru a se folosi de el in viitor. Oua roshii oua tzinute. DELAVRANCEA La TDRG. ♦ (Construit cu un complement in dativ sau introdus prin prep. «pentru») A opri a rezerva un lucru pentru cineva. (Fig.; cu pronuntzare regionala) Lelicutza de la baltzi Nu da gura pe la tatzi SHi mio tzine numai mie. SHEZ. IV 137. ♦ A pastra un anumit timp un obiect primit de la cineva in acest scop. Rapede ishi scoase inelul din deget shi il dadu sa il tzina. MIRONESCU S. A. 50. ♦ A opri (ceva) la sine sau pentru sine; a retzine (pe nedrept). Incepe Toderash a sa ruga de imparatul... sa nui tzina cu puterea cornul shi punga. RETEGANUL P. II 75. Una [dintre sabii] shia tzinuto sieshi iar celelalte lea dat fratzilor sai. id. ib. III 69. Unii sarira k sa ajute... pe Paris k sashi tzie prada. ISPIRESCU U. 10. 2. Tranz. A pastra neatins shi neschimbat a nu lasa sa dispara sa se distruga sa se altereze sa se modifice; a conserva. Cararileacelea... or tzinea spre pomenire urmele melensemnate. CONACHI P. 103. ◊ (Complementul este un abstract) De cine doru se leaga Nu mai tzine minteantreaga. HODOSH P. P. 38. ◊ Expr. A tzine supararea sau ai tzine cuiva (sau regional pe cineva) minie pizma etc. = ai pastra cuiva ura a ramine minios pe cineva mai mult timp a nu ierta pe cineva. Il cuprinse mila de vecina lui shi ar fi alergat in graba daca ar fi shtiut k ea nu mai tzine supararea. DUNAREANU CH. 75. El doara shtie K lui nui pot tzinea minie. COSHBUC P. I 185. Cites de la noi la deal Toate tzin pe minealean. JARNÍK.BIRSEANU D. 68. A tzine (ceva sau pe cineva) (in) minte v. minte (4). ♦ A crutza a nu distruge. Tata atitzia ani lai tzinut [pomul]... mai lasal rogute shi anul acesta. ISPIRESCU L. 82. ♦ (Popular) A pastra dragoste cuiva a nu parasi pe cineva. Bade mindrulitza ta... E neagra k shi noaptea... Iubeshteo bade sho tzine Cai de gazda nui k mine! JARNÍKBIRSEANU D. 248. ◊ Absol. Cine iubeshte shi tzine Sai deie dumnezeu bine; Cine iubeshte shi lasa Deiei dumnezeu pedeapsa! JARNÍKBIRSEANU D. 281. 3. Tranz. (Folosit shi absolut) A pastra o calitate sau o stare vreme mai indelungata a nu lasa sa treaca sau sa dispara. Astai soba batrineasca... Cind se incalzeshte apoi tzine. SADOVEANU O. VII 259. ◊ Expr. A tzine Umbra (cuiva) = a face (un timp oarecare) umbra (cuiva). Nucii batrini de linga shura tzin umbra. REBREANU I 11. Ai tzine cuiva satz (sau intranz. de satz) sau ashi tzine satzul v. satz. Ai tzine cuiva cald (sau intranz. de cald) = a incalzi (pe cineva); fig. (familiar) ai fi de folos ai prinde bine. In noaptea asta ne vin mantaile... Am satzi opresc shi tzie una. Una larga shi lunga Serdici satzi tzina cald. SAHIA N. 117. Cu obiele de bumbac... K tzine la ger mai cald. TEODORESCU P. P. 474. (Intranz.) Numi tzine nici de cald nici de rece v. cald. A tzine (cuiva) de foame (sau de sete) = a satura (pe cineva). Traind in luna shi preocupat de abracadabrante idei generale ce nu tzin de foame... C. PETRESCU I. II 215. A tzine (cuiva) de urit = a sta impreuna cu cineva vorbindui distrindul pentru ai alunga uritul sau plictiseala. Nadina pofti pe Stavrat la masa sai mai tzie de urit. REBREANU R. II 54. Va fi barim o sluga in curte care sa tzie de urit masii in lipsa lui. ISPIRESCU L. 123. (Poetic) Colo sus culcat peo rina Sta Negoiul mohorit Cua lui negura batrina Carei tzine de urit. TOPIRCEANU P. 133. 4. Tranz. (Cu complementul «drum» «cale»; uneori determinat prin «inainte» «drept» etc.) A urma mereu aceeashi directzie sau acelashi drum a nu se abate din drum; p. ext. a merge (sau a o lua) pe un anumit drum. A doua zi ne scoborim in Rapciuni shi tzinem in sus drumul de shleau ce se ashterne pe malul drept al Bistritzei. VLAHUTZA la TDRG. Ea nu sau oprit ci au tot tzinut drumul inainte. SBIERA P. 142. SHi mergea mergea Drumul drept tzinea Nu sa mai oprea. ANT. LIT. POP. I 406. Drumul k taia SHi calea tzinea Pin’ sapropia. TEODORESCU P. P. 448. ◊ Absol. [Taurul] tzinea drept catra el. RETEGANUL P. IV 42. ◊ Expr. A tzine dreapta (sau stinga) v. c. A tzine marginea v. margine (1). A tzine rindul v. rind. ◊ Refl. (Determinat prin «de drum») Vezi tu drumul acesta? Tot tzinete de dinsul nu dan laturi k cu timpul i ajunge la tatatau acasa. SBIERA P. 299. ♦ (Construit cu pronumele personal in dativ cu valoare de posesiv shi cu complementul «drumul») Ashi continua drumul. Tinere hushean... Ia tzinetzi drumul Napuca cimpul Sajutzi voinicul. TEODORESCU P. P. 448. ♦ A umbla intrun anumit loc; p. ext. (despre drumuri) a merge a strabate a trece printrun loc. Pe linga desishuri bogate printre gropi shi printre cioate tzinind poala padurii drumeagul urca shi cobora ocolea la dreapta shi la stinga. SADOVEANU O. V 82. Cei doi fratzi tzinura inainte malul. SANDUALDEA U. P. 48. ◊ Expr. (Invechit) A tzine marea sau (intranz.) a tzine spre plina mare = a naviga in larg. De frica sa nu cadem pe vreo stinca despre coasta capitanul dete ordin sa tzie spre plina mare. BOLINTINEANU O. 270. Am trebuit sa tzinem marea trei zile shi trei noptzi. GHICA la TDRG. ◊ Refl. La poalele dealului drumul se despica in doua: unul o lua peste creasta iar altul se tzinea de poala. V. ROM. februarie 1952 98. 5. Tranz. (Cu privire la norme invoieli angajamente) A observa cu strictetze a implini intocmai; a respecta a pazi. Leshii nau tzinut invoiala. DELAVRANCEA O. II 17. TZiganca cu surorile... izbutira a da unele indrumari ce avea sa tzina imparateasa cind va nashte. RETEGANUL P. II 28. ◊ A tzine legea = a respecta preceptele religiei a nu se abate de la prevederile ei. A tzine post = a posti. ◊ Expr. Ashi tzine cuvintul (sau vorba) sau (refl.) a se tzine de cuvint (sau de vorba) v. c. (Refl.) A se tzine de conditzie v. conditzie (3). ♦ (Cu complementul «sarbatoare») A sarbatori a praznui a cinsti. Ai tzinut sarbatori multe shi nimica nai lucrat. PANN P. V. I 140. ◊ Expr. (Popular) A tzine zile pentru cineva = a posti in folosul cuiva pentru k sai mearga bine sa i se implineasca o dorintza. Mult maicutza team rugat... Sa tzii zile pentru mine K sa fiu in sat cu tine; Dar tu zile nu tzinushi SHi departe ma dadushi. JARNÍKBIRSEANU D. 174. ◊ Absol. Lunea martzea nam lucrat A tzinea mam apucat. JARNÍKBIRSEANU D. 425. ◊ Refl. pas. La hramul bisericii se tzinea praznicul cite o saptamina incheiata. CREANGA A. 11. Vinerea nu se coase nu se croieshte... se tzine in sfirshit k o zi sfinta. SHEZ. III 200. ♦ Refl. A persevera in... a nu se indeparta de... a nu se abate de la... a ramine consecvent cu... Traducatorul sa tzinut strict de text. ▭ Petrea Voinicul sau tzinut de sfatul prietenei sale shi nu sau uitat indarapt. SBIERA P. 28. Nu shtiu daca in ziua de astazi ei se tzin de postu mare shi de postul SinPetrului. ALECSANDRI T. I 378. ◊ Intranz. (In expr.) A tzine la vorba sa = a ramine nestramutat intro hotarire a nu reveni asupra celor spuse a nushi schimba hotarirea. Alegetzi unul din caii ishti frumoshi... oricare ar fi tzil dau. Nu pe acestal voi zise FatFrumos tzinind la vorba lui. EMINESCU N. 22. 6. Refl. shi rar intranz. (De obicei determinat prin «bine» «tare» «dirz») A se mentzine in conditzii bune a nu se da batut a nu se lasa induplecat; a rezista. Apa venea tare shi se izbea in pintecele cailor cu vuiet. Caii pasheau cumintzi shi se tzineau bine. SADOVEANU O. I 31. Au incercat ieshiri din impresurare dar oshtile imparatziei au tzinut bine. id.ib. 6. Tudor cu soatza lui Anitza shi Mihu shi totzi ceilaltzi razashi au fost urgisitzi shi prigonitzi dar sau tzinut cu tarie. id. ib. VII 173. Dolheshtenii de felul lor se tzin cam dirji in apararea drepturilor. SHEZ. IV 17. ◊ Expr. A se tzine (sau tranz. a tzine pe cineva) treaz = a ramine (sau a sili pe altul sa ramina) treaz. Dorintza... teama... mau tzinut treaz. STANCU D. 338. A se tzine gata = a sta pregatit (pentru a face ceva). Calul i zise: tzinete stapine gata k iata se apropie gheonoaia. ISPIRESCU L. 4. Dete porunca fiecarei cete care shi pe unde sa se tzina gata. id. M. V. 37. TZinete (sau te tzine) bine sau tzine bine formula de incurajare shi de indemn. Acum tzinete bine shi de aci inainte. ODOBESCU S. III 63. Deacum te tzine bine K sa fie rau de tine! ALECSANDRI T. 792. Apoi greu el inota... Voinicele tzine bine K eu vin alerg la tine. id. P. P. 136. Sa se tzina bine formula de amenintzare. Sa se tzie bine de aici inainte tzopirlanii am sai calicesc pe totzi. La TDRG. A se tzine drept v. drept⁴ (A I 2). ◊ Tranz. Asta e gindul carel bucura carel tzine tare. STANCU D. 109. ◊ (La conjunctiv pers. 2 sg. cu valoare de imperativ impersonal shi cu rolul stilistic de a anima naratziunea intrerupind povestirea obiectiva shi introducind stilul oral) SHi tot vine tot inoata Dar deodata cu ochi vii Sta pe loc sa mi te tzii! Colo zgomotoasa gloata De copii! COSHBUC P. I 225. ◊ (Familiar la imperativ urmat de un substantiv sugereaza shi anuntza o serie neintrerupta sau un numar mare de fapte din sfera notziunii respective) Deacuncolo tzin’ te popularitate! CARAGIALE N. S. 23. Dupa aia tzinete tambalau trei luni de zile pe la Vacareshti pe la instructzie pe la juratzi... id. O. I 280. ◊ Expr. Sa te tzii pirleo intensifica actziunea exprimata de verbul propozitziei care o insotzeshte. Abia ma aratam... shi sa te tzii pirleo! i sfiriia calciiele dinaintea fetzei mele. ISPIRESCU L. 13. ♦ Intranz. A rezista la o incercare sau la o proba a suporta bine un efort. Bade unde te gateshti De murgul tzil potcoveshti Cu potcoave de argint K sa tzie la fugit? SHEZ. I 9. 7. Refl. (Despre oameni) A se conserva in deplina sanatate shi putere. Se tzine inca bine moshneagul. C. PETRESCU C. V. 104. Te afli zdravan jupin Pirvule?... Slava domnului mariata; ne tzinem shi noi cum putem. ODOBESCU la TDRG. ◊ Tranz. Lume lume... SHi dai tzinea omun floare Dar dei vine moartea moare. TEODORESCU P. P. 287. ♦ (De obicei determinat prin «viu» «in viatza» etc.) A se mentzine in viatza; a trai a fiintza. Te minunai cum se mai tzine cu viatza o fiintza atit de istovita shi asha lipsita de hrana. La TDRG. Dar nu vedem k pre lume elementuri razboite O fac de se tzinentreaga? CONACHI P. 267. Lasama sa beau rachiu K cuatita ma mai tziu. TEODORESCU P. P. 330. ◊ Tranz. Acesta numai mau mai tzinut in viatza shi mau mingaiat. SBIERA P. 229. (Cu complementul «viatza» «zilele») De aici inainte numai cu aceste alunele... shiau tzinut ea zilele. SBIERA P. 297. ◊ Tranz. (De obicei avind valoarea unei urari) Numai sanatatea sa neo tzina bunul dumnezeu. RETEGANUL P. III 4. Incalecind porneshte spre imparatzie dumnezeu sa ne tzie k cuvintul din poveste inainte mult mai este. CREANGA P. 216. TZinemi doamne ce miai dat: Voinic tinar shi curat. BIBICESCU P. P. 29. ♦ A se pastra a se conserva. O semintzie de oameni din acest sat... spun k se trag din... Transilvania. Soiul li se tzine inainte: fatza galbagioara ochii tulburi. SHEZ. IV 16. V. Tranz. 1. A ocupa a avea (un loc). Loc putzin eu tziu in lume Rau putzin eu pot sa fac. BOLINTINEANU O. 57. ◊ Expr. A tzine loc de... (sau a tzine loc cuiva sau la ceva) = a face serviciul de... a indeplini functzia de... a servi drept... a fi intrebuintzat k... Gitul unui clondir ce tzinea loc de sfeshnic. EMINESCU N. 41. Partea cameshii de pe umar ce tzine loc altitzei. SHEZ. III 84. A tzine locul cuiva = a inlocui a suplini pe cineva. 2. A apara un loc de invazia dushmanului a opri (cu armele) intrarea intrun loc. Armata greceasca porneshte spre Slatina k sa tzie valea Oltului in contra lui HagiAhmetaga venit cu oshtire din Vidin. GHICA la TDRG. Sa tzinem codrii shi valea Noi vitejii amindoi. La neferi sanchidem calea Sa dam groaza prin ciocoi. ALECSANDRI P. I 63. 3. A avea (pe cineva) in serviciul sau. Fa Oana pe tine te tzine degeaba la curte. DELAVRANCEA O. II 13. Atuncea shi eu oi fi boieri shi mioi tzinea shi eu porcari k sami pasca turmele de porci. SBIERA P. 251. Ea tzine oameni cari sa i le pazeasca un an. EMINESCU N. 18. 4. A avea ceva sub conducerea directzia sau administratzia sa; a fi irsarcinat cu o functzie (shi a o exercita). Ma rog cine tzine poshtele? ALECSANDRI T. 397. Nimenea sadevara Sa se duca sal aduca Far’ de numai trei beshlii Care tzin raiauan Dii. TEODORESCU P. P. 606. ◊ (Metaforic) Filomelei tzin orchestrul. EMINESCU O. I 100. ◊ Expr. A tzine casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil). A tzine socotelile = a fi insarcinat cu socoteala intrarii shi ieshirii banilor intro intreprindere. A tzine socoteala (sau seama) de ceva (sau de cineva) sau a tzine in socoteala (sau in seama) ceva (sau pe cineva) = a lua in consideratzie a nu trece cu vederea; a respecta. Cind i sarea tzandara nu mai tzinea in sama nimic. SADOVEANU O. VI 207. Ei nu iau tzinut vorban sama. SBIERA P. 11. Ashai k daca nam tzinut sama de vorbele lui am ajuns sluga la dirloaga? CREANGA P. 212. A tzine cont (de ceva) v. cont (2). A tzine registrele (sau catastifele) = a fi insarcinat cu evidentza registrelor. A tzine evidentza v. evidentza. 5. (Cu complementul «animale» sau un echivalent al acestuia) A poseda a creshte (pentru folosul carel dau). TZine pasari. ▭ Ian dute afara de prinde paunul acela caci citui de frumos tot dea dragul sal tzii la curte. SBIERA P. 33. 6. A avea pe timp limitat in folosintza o proprietate o intreprindere; a detzine (k chiriash k arendash). Negustori care umblau prin tzara imi spusera k tzine un han in Bucureshti. SADOVEANU O. I 424. O doamna batrina care ascultase cu cea mai evlavioasa atentzie facu ochii mari shi intreba cu o comica mirare: Da bine maica omul asta tzine shi pension de fete? VLAHUTZA O. A. III 9. Nu cumva a tzinut vreodata tatal dtale orinda in sat undeva? CREANGA P. 129. 7. (Complementul indica o marfa) A avea de vinzare (in pravalie). Mindrutza peste punte... TZine rachiu de frunte. BIBICESCU P. P. 194. VI. Tranz. 1. A suporta toata cheltuiala necesara intretzinerii unei case unei moshii etc. Feciorii sa insurau indata ce chibzuiau k pot tzinea casa. RETEGANUL P. V 81. Cu mica leafa ce avea... ishi tzinea casa. NEGRUZZI S. I 333. Da cu bani de pe hotzie Eu tzin curte shi moshie. SHEZ. I 140. (Refl. pas.) Obrazul subtzire cu (mare) cheltuiala se tzine v. obraz. Boieria shi prostia cu mare cheltuiala se tzin (una pentru pretentziile care le creeaza cealalta pentru pagubele care le pricinuieshte). ◊ Expr. A tzine casa mare = a duce trai bogat luxos. A tzine casa (sau masa) deschisa = a primi bucuros shi des multzi oaspetzi. Ashi tzine rangul = a duce un fel de viatza sau a avea un fel de a fi potrivit cu rangul care il ocupa in societate. 2. A da cuiva cele necesare pentru trai (mai ales hrana) a inzestra cu lucrurile de care are nevoie; a intretzine. Dar ce soarta Luminitzo cind tzie tot parul alb... sa te tzina copiii! C. PETRESCU I. II 239. Pe cioban shi pe baba lui sai tzina imparatzia cu toate cele trebuincioase. RETEGANUL P. III 7. Eu cred k tocmai acum eshti bun de insurat pentru k ai cu ce sa tzii nevasta shi copiii. CREANGA P. 154. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu» rar «de» shi aratind felul hranei) Rau va mai tzinut de ovaz cine va avut. SEVASTOS N. 317. Sami tzii nevastuica bine Cu pine shi cu masline. id. C. 249. Cucule vin linga mine K ma giur sa te tzin bine Cu vin dulce strecurat. ALECSANDRI P. P. 299. ◊ Refl. pas. Cum crezi k se tzine o femeie k nevastata? CAMIL PETRESCU U. N. 41. Fetele cares maretze Nu se tzin cu corobetze ( = mere paduretze) Ci se tzin cu miez de mac SHi cu buze de diac. JARNÍKBIRSEANU D. 432. ♦ Refl. A face fatza cheltuielilor necesare vietzii; a se intretzine a trai. Carate deaici mergi in lume shi te tzine cum potzi. RETEGANUL P. V 45. Parintzii mei oameni de jos se tzineau cu o livede mica de maslini. CARAGIALE P. 68. Ei avea o casa de copii dara se tzinea hat binishor pentruca cu totzii erau harnici. SBIERA P. 251. Eu mai bine moi tzinea Cu hrana ce mia placea. ALECSANDRI P. P. 299. ◊ Expr. A se tzine in fiintza v. fiintza (2). 3. A purta cuiva de grija a avea grija de cineva; a ingriji. Mindrulitza Ma jur pasta cruciulitza Sa te tzin k un baditza! ALECSANDRI P. I 5. SHil tzineam k peun puiutz SHil iubeam k peun dragutz. HODOSH P. P. 121. Rado Radishoara... Iama tu pe mine K teoi tzinea bine. ALECSANDRI P. P. 121. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) k pe palma (k in bratze sau rar numai in palme) = a ingriji (pe cineva) cu cea mai mare dragoste implinindui toate dorintzele. Barbatul ishi iubea nevasta incit o tzinea ziua shi noaptea numai in palme shi i facea toate voile. POPESCU B. IV 95. Pentru k miai curatzit casa de draci am sa te tzin k pe palma. CREANGA P. 307. A tzine bine = a pastra in ordine deplina a intretzine bine. La Brustureni... ea gasi... o gradina bine tzinuta cu o florarie. NEGRUZZI S. I 109. 4. A fi casatorit cu cineva. Nenea Sorean e baiatu lui unchiumeu Voinea Militaru care o tzine pe tusha Sorana. STANCU D. 46. Cumnatul sau... tzinea pe sora lui cea mai mare. RETEGANUL P. III 45. ◊ Expr. A tzine casa (cu cineva) = a fi casatorit (cu cineva); a trai (cu cineva) in casnicie. Ba zau inca ma mier cam avut rabdare sa tzin casa cu baba pinacum. CREANGA P. 118. Ba pe Vidra nu tzioi da Pince capul sus mia sta K mia dato soacra mea K sa tzin casa cu ea. ALECSANDRI P. P. 99. ♦ (Cu complementul «amant» «dragutz» etc.; construit cu dativul pronumelui reflexiv) A avea un amant un iubit etc. Pahon nu sa mai insurat in veci cishi tzinea numai gazdoaie. RETEGANUL P. V 15. Eu nu sint invatzata K sami tziu dragutz pe plata! JARNÍKBIRSEANU D. 243. ♦ Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu») A avea cu cineva relatzii de dragoste (in afara casatoriei) a trai cu cineva (in concubinaj). Are ea un vecin cu care se tzine unul Marinache Piele. STANCU D. 13. A scapat nu shtii cui vorba... k domnul Teodoru se tzine cu nepoata. PAS Z. I 111. SHi spun asha k sa tzinut cu vaduva din casa aceea. COSHBUC P. I 243. VII. 1. Intranz. A dura a dainui. Uneori intunecimea nu tzine decit citeva clipe. BOGZA C. O. 237. Gerul tzinea de patru saptamini... shi nici gind sa se mai inmoaie. REBREANU R. I 233. A tzinut veselia trei zile shi trei noptzi shi mai tzine shi astazi daca nu cumva so fi sfirshit. CREANGA P. 102. Dragostea noastra cea buna Nu tzinu mai mult deo luna. JARNÍKBIRSEANU D. 162. ◊ Tranz. fact. (Rar) Soare soare sfinte soare TZine tzine ziua mare. JARNÍKBIRSEANU D. 121. 2. Intranz. A ajunge (pentru un timp oarecare) a fi destul a nu se termina (mai mult timp). Nu mult iau tzinut cracul acela de lemne carel taiase. SBIERA P. 286. 3. Tranz. (Mai ales despre boli sau dureri trupeshti de obicei cu determinari temporale) A nu mai slabi pe cineva a nul lasa a nui da pace. Tusea il apuca mai des shil tzine mai mult. DELAVRANCEA la TDRG. El ia raspuns k tare i rau shi de la tzinea mult asha apoi... trebuie sa moara. SBIERA P. 131. Cind tzio fi piinea mai buna Sa te tzie boalao luna. BIBICESCU P. P. 145. ◊ Expr. Cind teapuca mult te tzine? v. apuca (I 5). ♦ (Despre o parte a corpului A produce dureri; a durea. Ma tzine coshul pieptului cind rasuflu. DELAVRANCEA O. II 362. 4. Intranz. A se intinde a se prelungi (intro directzie). Cit tzinu antretul birtului de lung auzii in urma lor numai un ris shi un chicot. GANE N. III 102. A fost o tzara faloasa care tzinea o mie de mii de pashi imprejur. La TDRG. Cit tzine rasaritul senaltzun munte mare. EMINESCU O. IV 129. VIII. Tranz. 1. (Exprima impreuna cu determinarea lui o actziune sau o stare indicata de determinare cu valoarea stilistica a unui prezent de durata) Gheonoaia de bucurie tzinu masa trei zile. ISPIRESCU L. 5. ◊ Expr. A tzine (o) numai (sau tot) o fuga (ori o gura un plins etc.) = a alerga (sau a plinge etc.) fara intrerupere fara a slabi o clipa fara a se opri. Pina la miezul noptzii tzinu tot un plins. RETEGANUL P. I 53. Hargatul... a tzinut tot o fuga pina acasa. SBIERA P. 239. Boierul... se azvirle peun cal shi tzine numai o fuga pina pe lanuri. CREANGA P. 159. Trintitura... produce o durere asha de mare k cel bolnav numai o gura tzine. SHEZ. I 252. A (o) tzine inainte (sau intruna) k... = a sustzine cu tarie cu insistentza k... Tu so tzii inainte k (soarele) de la apus rasare. RETEGANUL la TDRG. Ceilaltzi zei tzineau intruna ba k uneia ba k celeilalte se cuvine marul. ISPIRESCU U. 7. A o tzine (una shi) buna v. bun⁴ (III 5). A o tzine (tot) una (cu...) = a nu se opri (din... ) a continua (sa... ). Afara ninsoarea o tzinea una. CONTEMPORANUL V_II 144. De trei zile o tzin totuna cu mesele shi cu lautarii. ALECSANDRI T. 552. A tzine pasul cu cineva v. pas. A tzine pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la moda sau in spiritul vremii a nu ramine in urma. Avea rochii care le modifica mereu sa tzina pasul vremii. PAS Z. I 90. A(i) tzine (cuiva) isonul (sau hangul) v. c. A o tzine drug (inainte) v. drug (1). ♦ (Urmat de constructzii introduse prin locutziunile «tot in...» «numai in...») A nu mai slabi pe cineva cu... Ma tzine neamtzul numai in telegrame. C. PETRESCU I. I 8. Ii ieshi iar inainte cu paharul plin shi tot intro cinste lo tzinut panan noapte. SHEZ. I 206. 2. (Formeaza impreuna cu determinarea locutziuni verbale) A tzine o vorbire (sau o cuvintare un cuvint un discurs) = a vorbi in fatza unui auditoriu. Arhimandritul Pafnutie tzinu cuvint pentru dragoste. STANOIU C. I 221. Comandantul... tzine un cuvint de lauda shi multzumire pentru modul binevoitor shi calduros cu care am fost primitzi. BART S. M. 28. A tzine judecata = a judeca. Dar noaptea se trezeshte shi tzine judecata. EMINESCU O. I 96. A tzine sfat = a se sfatui a se consfatui a delibera. Satenii... tzinura sfat in ascuns. RETEGANUL P. I 8. Sfetnici shi filozofi au statut SHi sfat au tzinut. TEODORESCU P. P. 163. (In contexte figurate) Florile... tzinura sfat lung cum sa fie luminile hainei de mireasa. EMINESCU N. 29.A tzine razboi (sau lupta batalie foc) (cu cineva) =a face razboi a se razboi a se lupta (cu cineva). Stau catanele sa tzina lupta dreapta cu Trifon. RETEGANUL P. I 10. Huniad cu unguri shi cu romini au tzinut o batalie crunta cu sultanul Amurat. BALCESCU O. I 26. SHapoi... mergem amindoi Sa tzinem un crunt razboi! TEODORESCU P. P. 112. A tzine straja = a sta de straja; a strajui. Luna blinda tzine straja. EMINESCU O. I 103. A tzine o adunare (sau o shedintza etc.) = a se intruni (intro shedintza etc.). In orice caz socotesc k va trebui sa tzinem o adunare cu poporul. VORNIC P. 155. A tzine divan v. divan (II 1). IX. Tranz. A considera a socoti a crede. Ce dumneata eshti mai tinar decit mosh Neculai? Eu te tzineam mai in virsta. SADOVEANU O. V 476. Tu eshti fiul meu care toata lumea il tzine de pierdut. ISPIRESCU; L. 301. TZin ei de ocara... numirea de valah nevrind a fi chematzi altfel decit romini. BALCESCU O. II 176. Sa shtii Feciori de domni sa ne tzii De domni shi de imparatzi. TEODORESCU P. P. 104. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) de rau = a mustra a dojeni a certa a ocari. Pentru orice rea purtare nimeni nul tzinea de rau. PANN P. V. II 5. Mai baditza Gheorghiesh und’ te duci shi cui ma lashi... Puica pentru dumnezeu Nu ma mai tzinea de rau Tu ramii in satul tau. SHEZ. I 73. ♦ Refl. A avea o anumita parere despre sine a judeca lucrurile intrun anumit fel a fi de parere k... Nici nu se mai tzine ruda cu el. STANCU D. 115. Se tzinea fiecare a fi cea mai frumoasa. ISPIRESCU U. 6. Ba nu prietene zise cel cu doua piini; eu nu ma tzin k miai facut parte dreapta. CREANGA A. 145. Nu intzelegeam nimic eu care ma tzineam k shtiu ceva. NEGRUZZI S. I 6. (Eliptic) Nui frumos cine se tzine Cii frumos cui i sta bine. JARNÍKBIRSEANU D. 375. ◊ Expr. A se tzine (sau intranz. ashi tzine) cu banat = a incerca un sentiment de parere de rau ashi aduce o imputare ashi face o mustrare. Moshneagul se gindea sai traga un pui de bate... da mai pe urma... sho zis: da... imi tzin shi eu cu banat. SHEZ. II 153. Iar dvoastra nu va tzinetzi cu banat K al nostru... imparat Pe aicea a mai umblat. ib. III 42. X. Tranz. A obliga la o cheltuiala a necesita o cheltuiala; a costa. Cojocarul zgircit se bucura in taina k pomelnicul lui numai cu doua nume... il tzinea mai ieftin decit pe totzi ceilaltzi. GALACTIONJ O. I 278. Ne faceam teatru la noi acasa... Rideam sanatos shi nu ne tzinea nici o cheltuiala. STANOIU C. I. 120. Doresc... sa vaz... macar un mar din acest pom care ma tzinut atita suma de bani. ISPIRESCU L. 81. (Intranz.) Care vrea sa zica curcanu ista tzine pina acuma 696 lei? ALECSANDRI T. 213. ◊ Expr. Gura nu tzine chirie v. chirie. Varianta: tzineá vb. II.