TZINE tzin vb. III. I. Tranz. 1. A avea ceva in mana (sau in bratze etc.) shi a nu lasa sa scape. ◊ Expr. Ai tzine (cuiva) lumanarea (sau lumina) = a) a fi nash cuiva la cununie; b) a sta langa cineva in ultimele clipe ale vietzii cu o lumanare aprinsa in mana (dupa un vechi obicei creshtin). Ai tzine (cuiva) cununa = a fi nash (cuiva) la cununie. A tzine franele tzarii (sau imparatziei etc.) = a conduce a stapani a guverna o tzara etc. A tzine pe cineva (sau ceva) in mana = a avea pe cineva (sau ceva) in puterea sa a dispune de cineva (sau de ceva) dupa bunulplac; a avea pe cineva (sau ceva) la mana. A tzine ursita (sau soarta) cuiva (in mana) = a fi stapan pe viatza cuiva shi a dispune de ea dupa bunul sau plac. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” „de dupa” sau „pe dupa” arata partea de care se apuca) TZinem pe bunic de mana. (Refl. recipr.) Mergeau tzinanduse de mana. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” arata partea sau capatul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul insushi) TZine de nuia. ♦ (La imper.) Ia! primeshte! ♦ (Determinat prin „in bratze” sau „imbratzishat”) A cuprinde pe cineva cu bratzele in semn de dragoste de prietenie; a imbratzisha. ♦ (Determinat prin „in mana”) A manui o arma o unealta un instrument etc. ♦ (La volei polo pe apa etc.; in expr.) A tzine mingea = a opri mingea in maini mai mult timp decat este regulamentar inainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. 2. A sustzine un obiect greu (ridicat de la pamant) shi a nul lasa sa cada. 3. A sprijini pe cineva sa nu cada. ♦ Intranz. A nu lasa k ceva care atarna sau pluteshte sa cada sau sa se scufunde. 4. A cuprinde a purta p. ext. a suporta. Expr. A nul (mai) tzine pe cineva pamantul = a nu mai putea fi suportat din cauza rautatzii faradelegilor etc. A nul (mai) tzine pe cineva locul = a nu mai putea de bucurie de nerabdare etc. A nul mai tzine (pe cineva) pielea = a fi foarte fericit foarte mandru. II. 1. Refl. A se prinde cu mainile de ceva sau de cineva. ♦ A apasa a comprima o parte a corpului (pentru ai incetini functzia a potoli o senzatzie dureroasa etc.). ♦ A se mentzine intrun loc a nu se prabushi a nu cadea de undeva. Se tzine tare in sha. 2. Refl. A fi prins sau fixat ushor de ceva a fi legat prea slab de ceva. Se tzinea numai intrun cui. ♦ Intranz. shi refl. A fi bine fixat sau intzepenit undeva (shi a nu se desface a nu se desprinde a nu ceda). Cuiul (se) tzine bine. 3. Refl. (Cu determinari introduse prin prep. „de” sau „dupa”) A merge in urma cuiva pashind cat mai aproape de el shi a nul parasi nicio clipa; p. ext. a fi mereu impreuna cu cineva a fi nelipsit de langa cineva. ♦ A sta mereu in drumul in preajma sau in urma cuiva staruind cu o rugaminte; a urmari pe cineva cu staruintzele sale cu insistentzele sale pentru ai cashtiga simpatia dragostea. ♦ A se lua dupa cineva a imita pe cineva a lua k exemplu k model pe cineva. 4. Refl. (Cu determinari modale) A urma unul dupa altul a se inshirui. Automobilele se tzineau lantz. 5. Refl. A se indeletnici mult (sau numai) cu... a se preocupa neintrerupt (sau numai) de... a nu se lasa de... ◊ Expr. A se tzine de ale sale = ashi vedea de treaba. 6. Intranz. shi refl. A face parte integranta dintrun tot; (despre unelte) a face parte dintrun sortiment dintro garnitura etc. ♦ A face parte din bunurile cuiva a apartzine cuiva. 7. Intranz. A se referi la... a fi in legatura cu... a face parte din... ♦ A fi de datoria de competentza cuiva; a privi a interesa pe cineva. 8. Intranz. A fi legat sufleteshte de ceva; p. ext. a avea pentru cineva o afectziune puternica a iubi pe cineva. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „cu”) A lua apararea sau partea cuiva a sustzine pe cineva a fi de partea cuiva. 9. Intranz. (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult k ceva sa se intample sa se faca sau sa fie; a simtzi imboldul de a face ceva. III. 1. Tranz. A face k trupul (sau o anumita parte a lui) sa stea mai mult timp intro anumita pozitzie sau atitudine. ◊ Expr. A tzine nasul sus sau (refl.) a se tzine cu nasul pe sus = a fi obraznic increzut pretentzios. A tzine capul sus sau (refl.) a se tzine cu capul pe sus = a fi mandru orgolios. ♦ (Pop.) A se uita fix la cineva sau ceva. 2. Tranz. A face pe cineva sau ceva sa stea un timp oarecare intrun anumit loc. ◊ Expr. A tzine (pe cineva sau ceva) in evidentza = a avea (pe cineva sau ceva) in vedere; a da o atentzie deosebita. A tzine (ceva) in suspensie = a nu se pronuntza sau a nu se hotari (asupra unui lucru). ♦ A da cuiva locuintza salash cazare; a nu lasa (pe cineva) sa plece in alta parte. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „la” sau „in”) A sili a fortza pe cineva sa stea intrun anumit loc. Expr. A tzine (pe cineva) la pastrama = a lasa pe cineva sa rabde de foame. ♦ A lipsi pe cineva de libertate al face sa stea inchis legat. 3. Tranz. A face k cineva sau ceva sa nu se poata mishca din loc (prinzandul cu mainile sau legandul); a imobiliza. Expr. A tzine pe cineva sub papuc (sau sub picior) = a stapani a domina pe cineva. 4. Tranz. A face k cineva sau ceva sa stea sau sa ramana un timp oarecare intro anumita stare; a mentzine. 5. Tranz. (Cu determinarile „pe loc” sau „in loc”) A opri pe cineva sau ceva din mersul sau facandul sa ramana pe loc al impiedica sashi urmeze drumul. ◊ Expr. Ai tzine cuiva drumul (sau calea) = a) a opri pe cineva din drumul sau impiedicandul sa treaca inainte; a sta in calea cuiva; b) a pandi trecerea cuiva a ashtepta pe cineva in drum shi al opri pentru ai adresa o rugaminte; c) (pop.) a urmari pe cineva in mod insistent (pentru ai cashtiga bunavointza dragostea); a fi mereu in calea cuiva. A tzine drumul (sau calea drumurile) = a) a practica talharia la drumul mare; b) a umbla fara rost haimana. (Pop.) Ai tzine cuiva drumul legat = a impiedica actziunile cuiva libertatea cuiva. A tzine (pe cineva) de vorba = a sta de vorba cu cineva (nelasandul sashi vada de lucru). 6. Tranz. A face pe cineva sa ashtepte. 7. Refl. (Rar) A sta mai mult timp intrun anumit loc. ◊ Expr. A se tzine in rezerva (sau la o parte la distantza) = a nu lua parte la ceva a se abtzine de la ceva. A se tzine sufletul in cineva = a fi viu a trai. ♦ (Pop.) Ashi duce traiul a vietzui a trai (undeva). 8. Refl. A sta intro anumita pozitzie a lua sau a avea o anumita atitudine sau tzinuta. Se tzinea drept. ◊ Expr. A nu se mai (putea) tzine pe (sau in) picioare = a cadea (de osteneala de somn de boala etc.). 9. Refl. (Pop. determinat prin „mandru” „mare” „tare” sau un echivalent al acestora) A fi mandru increzut; a se mandri ashi lua aere de superioritate a face pe grozavul. 10. Tranz. A infrana a stapani a domina un sentiment o pornire etc. Abia ishi tzine lacrimile. (Refl.) (Urmat de un verb la conjunctiv in forma negativa) Deabia se tzine sa nu rada. ◊ Expr. Ashi tzine firea = ashi pastra linishtea calmul cumpatul; a se stapani. ♦ (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinari introduse prin prep. „de” „de la”) A opri pe cineva de la ceva a impiedica pe cineva sa faca ceva; a retzine. IV. 1. Tranz. A pastra un lucru intrun anumit loc (pentru al pune la adapost sau al avea la indemana in caz de trebuintza). ♦ A pastra mult timp un lucru pentru a se folosi de el in viitor. ♦ (Construit cu un complement in dativ sau introdus prin prep. „pentru”) A opri a rezerva un lucru pentru cineva. ♦ A pastra un anumit timp un obiect primit de la cineva in acest scop. ♦ A opri ceva (ce nui apartzine) la sine sau pentru sine; a retzine pe nedrept. 2. Tranz. A nu lasa k ceva sa dispara sa se distruga sa se altereze etc.; a pastra neatins shi neschimbat a conserva. ◊ Expr. A tzine legatura cu cineva = a ramane in (stransa) legatura cu cineva a pastra legatura cu cineva. A tzine cuiva (sau reg. a tzine pe cineva) manie (sau pizma suparare alean) = a purta cuiva ura suparare etc. a ramane manios pe cineva mai mult timp a nu ierta pe cineva. A tzine taina (sau secretul) sau a tzine (ceva) secret = a ascunde a nu dezvalui a nu da pe fatza a nu destainui un secret. A tzine minte = a nu uita (ceva) ashi aminti de... ♦ A crutza a nu distruge. ♦ (Pop.) A pastra cuiva dragoste a nu parasi pe cineva. 3. Tranz. A pastra o stare sau o calitate vreme mai indelungata. ◊ Expr. Ai tzine cuiva cald (sau intranz. de cald) = ai fi cuiva de folos ai prinde bine. (Intranz.) Ai tzine (cuiva) de frig = a apara de frig. Ai tzine (cuiva) de foame (sau de sete) = a satura (inlocuind alta hrana mai potrivita). A tzine (cuiva) de urat = a sta impreuna cu cineva vorbindui distrandul pentru ai alunga singuratatea sau plictiseala. 4. Tranz. A urma mereu acelashi drum (sau aceeashi cale aceeashi directzie) a nu se abate din drum; a umbla intrun anumit loc; p. ext. a merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge a strabate a trece printrun loc. (Refl.) (Determinat prin „de drum”) TZinete de drumul acesta pana acasa. ◊ Expr. (Inv.) A tzine marea sau (intranz.) a tzine spre plina mare = a naviga in larg. 5. Tranz. A respecta cu strictetze a implini intocmai; a pazi (o norma o invoiala un angajament o lege). ♦ A sarbatori a praznui a cinsti (o zi de sarbatoare). ◊ Expr. A tzine zile pentru cineva = a posti k sai mearga cuiva bine sa i se implineasca o dorintza. ♦ Refl. A persevera in... a nu se indeparta de... a nu se abate de la... a ramane consecvent cu... ◊ Expr. (Intranz.) A tzine la vorba sa = a ramane nestramutat intro hotarare a nu reveni asupra celor spuse a nushi schimba hotararea. 6. Refl. shi intranz. (De obicei cu determinarile „bine” „tare” „darz”) A se mentzine in conditzii bune a nu se da batut a nu se lasa induplecat; a rezista. ◊ Expr. (Refl.) A se tzine (sau tranz. a tzine pe cineva) treaz = a ramane (sau a determina pe cineva sa ramana) treaz a nu (se) lasa sa fie prins de somn. (Refl.) A se tzine gata = a sta pregatit (pentru a face ceva). (Refl.) TZinete (sau te tzine) bine sau (intranz.) tzine bine! formula de indemn shi de incurajare. (Refl.) Sa se tzina bine! formula de amenintzare. ♦ Intranz. A rezista la o incercare sau la o proba a suporta ceva. Calul tzine la galop. 7. Refl. shi tranz. A se afla sau a face sa se afle in deplina sanatate shi putere. ◊ Expr. A (se) tzine viu (sau in viatza cu zile etc.) = a (se) mentzine in viatza; a trai sau a face sa traiasca. ♦ Refl. A se pastra a se conserva. V. Tranz. 1. A ocupa a avea (un loc). ◊ Expr. A tzine loc de... = a face serviciul de... a indeplini functzia de... a servi drept... a fi intrebuintzat k... 2. A stapani (un loc). ♦ A apara un loc de invazia dushmanului a opri (cu armele) intrarea intrun loc. 3. A avea (pe cineva) in serviciul sau. 4. A avea sub conducerea directzia sau administratzia sa; a fi insarcinat cu o functzie (shi a o exercita). ◊ Expr. A tzine casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil). A tzine socotelile = a fi insarcinat cu socoteala intrarii shi ieshirii banilor intro intreprindere. 5. A poseda animale shi a le creshte (pentru folosul carel dau). 6. A avea in posesiune o intreprindere; a avea in folosintza pe timp limitat o proprietate; a detzine (in calitate de chiriash de arendash). 7. (Pop.) A avea de vanzare (o marfa in pravalie). VI. Tranz. 1. A suporta toata cheltuiala necesara intretzinerii unei case unei gospodarii etc. ◊ Expr. A tzine casa (cu cineva) = a convietzui cu cineva (in calitate de sotz shi sotzie). A tzine casa mare = a duce trai bogat luxos. A tzine casa (sau masa) deschisa = a primi bucuros shi des multzi oaspetzi. Ashi tzine rangul = a avea un fel de viatza potrivit cu rangul care il ocupa. ♦ A da cuiva cele necesare pentru a trai (mai ales hrana); a intretzine. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) la shcoala (sau la studii) = a trimite (pe cineva) la shcoala suportand cheltuielile necesare. ♦ Tranz. shi refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. „cu”) A (se) hrani. ◊ Expr. (Tranz.) Ashi tzine capul (sau viatza zilele sufletul) cu... = a se hrani a trai cu... ♦ Refl. A face fatza cheltuielilor necesare vietzii; a se intretzine a trai. 2. A purta cuiva de grija a avea grija de cineva a ingriji pe cineva. ◊ Expr. A tzine pe cineva k pe (sau in) palma = a ingriji pe cineva cu cea mai mare dragoste implininduise toate dorintzele. A tzine bine = a pastra in stare buna in ordine deplina a intretzine bine. 3. (Pop.) A fi casatorit cu cineva. ♦ (Construit cu dat. pron.) A avea un amant. ♦ Refl. recipr. A avea cu cineva relatzii de dragoste (in afara casatoriei) a trai cu cineva (in concubinaj). VII. 1. Intranz. A dura a dainui. ♦ (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare) a nu se termina (mai mult timp). 2. Tranz. (Despre boli sau dureri trupeshti) A nu mai slabi pe cineva a nul lasa a nui da pace. ♦ (Despre organe sau partzi ale corpului) A produce dureri. 3. Intranz. A se intinde a se prelungi (intro directzie). VIII. Tranz. 1. (Exprima impreuna cu determinarea sa o actziune sau o stare indicata de determinare cu valoarea stilistica a unui prezent de durata) A face sa dureze sa se manifeste. De bucurie tzinu masa trei zile. ◊ Expr. A o tzine numai (sau tot) o (sau intro) fuga (ori o gura un plans etc.) sau a tzine fuga (ori plansul gura etc.) intruna (sau totuna) = a o duce inainte fara intrerupere fara a slabi o clipa fara a se opri (din fuga din plans etc.). A (o) tzine inainte (sau intruna) k... = a sustzine cu tarie cu insistentza k... A (o) tzine (tot)una (cu...) = a nu se opri (din...) a continua (sa...) A tzine pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la moda a fi in spiritul vremii a nu ramane in urma. ♦ (Cu determinari introduse prin locutziunile „tot in...” sau „numai in...”) A nu mai slabi pe cineva cu... 2. (In loc. vb.; cu sensul dat de determinari) A tzine o vorbire (sau un discurs un cuvant) = a vorbi a cuvanta unui auditoriu. A tzine judecata = a judeca. A tzine sfat = a se sfatui a delibera. A tzine lupta (sau razboi batalie foc) = a se lupta a se razboi cu cineva. A tzine straja = a strajui a sta de straja. A tzine locul cuiva = a inlocui pe cineva. IX. Tranz. shi refl. (Pop.) A (se) considera a (se) socoti a (se) crede. Te tzineam mai tanar! ◊ Expr. (Tranz.) A tzine (pe cineva) de rau = a mustra a dojeni a certa a ocari (pe cineva). X. Tranz. (Pop.) A obliga la o cheltuiala a necesita o cheltuiala a costa. [Prez. ind. shi: (reg.) tziu. Var.: tzinéa vb. II] Lat. tenere.