Definitzia cu ID-ul 358143:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

A TZÍNE tzin 1. tranz. I. 1) (obiecte sau fiintze) A apuca (cu mana cu dintzii etc.) nelasand sa cada sau sa scape. ~ in mana un buchet de flori. 2) (obiecte sau fiintze care pot cadea) A face sa nu cada servind drept suport. ◊ A (nu)l ~ picioarele (pe cineva) a nu mai putea sta pe picioare; a fi foarte obosit. A (nu)l ~ pamantul (pe cineva) a (nu) trai pe pamant. Nul mai ~ locul (pe cineva) se spune despre cineva care nushi gaseshte astampar (de bucurie sau de nerabdare). 3) (fiintze) A face sa ramana (intrun anumit loc sau intro anumita situatzie). ◊ ~ sub cheie a face sa stea incuiat. ~ sub straja a tzine arestat. ~ la distantza (pe cineva) a nu permite cuiva sa devina familiar. ~ in gazda a avea pe cineva in locuintza k chiriash. 4) (obiecte) A pastra pentru a avea la indemana. ◊ ~ la pastrama a face sa indure foame. 5) A pune in imposibilitatea de a se mishca. ~ locului. 6) (obiecte bilete etc.) A lasa in rezerva. ~ un loc la parter. 7) pop. v. A RETZINE. 8) (persoane) v. A INTRETZINE.~ (toata) casa a suporta cheltuielile necesare pentru intretzinerea gospodariei shi a familiei. 9) pop. (despre barbatzi) A avea k sotzie. 10) pop. (marfuri) A avea in vanzare. 11) (urmat de o propozitzie complementara cu conjunctivul) A dori in mod deosebit. TZin sa va comunic. II (in imbinari) 1) (sugereaza ideea de comunicare a unei pozitzii a corpului sau a partzilor lui) ~ mana ridicata.~ nasul sus a fi infumurat ingamfat. ~ capul (sau fruntea) sus a se purta cu demnitate. 2) (sugereaza ideea de traire a unor stari temporare) Frica la tzinut un moment. 3) (sugereaza ideea de infranare a unor porniri interne) ~ bucuria ascunsa.Ashi ~ gura a nu spune nimic; a tacea. Ashi ~ rasuflarea a nu respira. 4) (sugereaza ideea de perpetuare a unei stari de lucruri) ~ cartzile in ordine.~ minte a nu uita. 5) (sugereaza ideea de neabatere de la ceva) ~ calea spre orash.A (o) ~ numai (sau tot) o fuga a alerga fara intrerupere. ~ legea a respecta legea. 6) (sugereaza ideea de administrare) ~ un hotel.~ registrele a face operatzii necesare in registre. ~ socotelile a inregistra toate cheltuielile shi veniturile. 7) (sugereaza ideea de posesiune) ~ un cal. 8) (sugereaza ideea de stapanire temporara) ~ o cetate. 9) (sugereaza ideea de folosire a serviciilor cuiva) ~ o guvernanta. 10) (sugereaza ideea de consumare a unor valori materiale sau morale) Rochia o ~ o suta de lei. III. (in imbinari substantivale ce redau sensul verbului de acelashi radical cu substantivul din imbinare sau cu echivalentul lui semantic): ~ o conversatzie a conversa. ~ o cuvantare (sau un discurs) a cuvanta. ~ un pariu a paria. ~ partea cuiva a partini. ~ sarbatoare a sarbatori. ~ post a posti. 2. intranz. 1) A fi suficient de rezistent. Casa de piatra tzine mult. 2) A fi in dependentza (de ceva). TZine de alt compartiment. 3) A fi atashat sufleteshte. TZine la fratzi shi surori. 4) A avea o anumita durata; a dura; a continua; a se prelungi. Viscolul tzine de doua noptzi.Ai ~ cuiva de urat a distra pe cineva (k sai treaca mai ushor timpul). 5) A ocupa un anumit spatziu; a se intinde. Cat tzine campia. /<lat. tenere