TZÍNE tzin vb. III. I. Tranz. 1. A avea ceva in mana (sau in bratze etc.) shi a nu lasa sa scape. ◊ Expr. Ai tzine (cuiva) lumanarea (sau lumina) = a) a fi nash cuiva la cununie; b) a sta langa cineva in ultimele clipe ale vietzii cu o lumanare aprinsa in mana (dupa un vechi obicei creshtin). Ai tzine (cuiva) cununa = a fi nash (cuiva) la cununie. A tzine franele tzarii (sau imparatziei etc.) = a conduce a stapani a guverna o tzara etc. A tzine pe cineva (sau ceva) in mana = a avea pe cineva (sau ceva) in puterea sa a dispune de cineva (sau de ceva) dupa bunul plac; a avea pe cineva (sau ceva) la mana. A tzine ursita (sau soarta) cuiva (in mana) = a fi stapan pe viatza cuiva shi a dispune de ea dupa bunul sau plac. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” „de dupa” sau „pe dupa” arata partea de care se apuca) TZinem pe bunic de mana. (Refl. recipr.) Mergeau tzinanduse de mana. ◊ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” arata partea sau capatul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul insushi) TZine de nuia. ♦ (La imper.) Ia! primeshte! ♦ (Determinat prin „in bratze” sau „imbratzishat”) A cuprinde pe cineva cu bratzele in semn de dragoste de prietenie; a imbratzisha. ♦ (Determinat prin „in mana”) A manui o arma o unealta un instrument etc. ♦ (La volei polo pe apa etc.; in expr.) A tzine mingea = a opri mingea in maini mai mult timp decat este regulamentar inainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. 2. A sustzine un obiect greu (ridicat de la pamant) shi a nul lasa sa cada. 3. A sprijini pe cineva sa nu cada. ♦ Intranz. A nu lasa k ceva care atarna sau pluteshte sa cada sau sa se scufunde. 4. A cuprinde a purta p. ext. a suporta. ◊ Expr. A nul (mai) tzine pe cineva pamantul = a nu mai putea fi suportat din cauza rautatzii faradelegilor etc. A nul (mai) tzine pe cineva locul = a nu mai putea de bucurie de nerabdare etc. A nul mai tzine (pe cineva) pielea = a fi foarte fericit foarte mandru. II. 1. Refl. A se prinde cu mainile de ceva sau de cineva. ♦ A apasa a comprima o parte a corpului (pentru ai incetini functzia a potoli o senzatzie dureroasa etc.). ♦ A se mentzine intrun loc a nu se prabushi a nu cadea de undeva. Se tzine tare in sha. 2. Refl. A fi prins sau fixat ushor de ceva a fi legat prea slab de ceva. Se tzinea numai intrun cui. ♦ Intranz. shi refl. A fi bine fixat sau intzepenit undeva (shi a nu se desface a nu se desprinde a nu ceda). Cuiul (se) tzine bine. 3. Refl. (Cu determinari introduse prin prep. „de” sau „dupa”) A merge in urma cuiva pashind cat mai aproape de el shi a nul parasi nici o clipa; p. ext. a fi mereu impreuna cu cineva a fi nelipsit de langa cineva. ♦ A sta mereu in drumul in preajma sau in urma cuiva staruind cu o rugaminte; a urmari pe cineva cu staruintzele sale cu insistentzele sale pentru ai cashtiga simpatia dragostea. ♦ A se lua dupa cineva a imita pe cineva a lua k exemplu k model pe cineva. 4. Refl. (Cu determinari modale) A urma unul dupa altul a se inshirui. Automobilele se tzineau lantz. 5. Refl. A se indeletnici mult (sau numai) cu... a se preocupa neintrerupt (sau numai) de... a nu se lasa de... ◊ Expr. A se tzine de ale sale = ashi vedea de treaba. 6. Intranz. shi refl. A face parte integranta dintrun tot; (despre unelte) a face parte dintrun sortiment dintro garnitura etc. ♦ A face parte din bunurile cuiva a apartzine cuiva. 7. Intranz. A se referi la... a fi in legatura cu... a face parte din... ♦ A fi de datoria de competentza cuiva; a privi a interesa pe cineva. 8. Intranz. A fi legat sufleteshte de ceva: p. ext. a avea pentru cineva o afectziune puternica a iubi pe cineva. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „cu”) A lua apararea sau partea cuiva a sustzine pe cineva a fi de partea cuiva. 9. Intranz. (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult k ceva sa se intample sa se faca sau sa fie; a simtzi imboldul de a face ceva. III. 1. Tranz. A face k trupul (sau o anumita parte a lui) sa stea mai mult timp intro anumita pozitzie sau atitudine. ◊ Expr. A tzine nasul sus sau (refl.) a se tzine cu nasul pe sus = a fi obraznic increzut pretentzios. A tzine capul sus sau (refl.) a se tzine cu capul pe sus = a fi mandru orgolios. ♦ (Pop.) A se uita fix la cineva sau ceva. 2. Tranz. A face pe cineva sau ceva sa stea un timp oarecare intrun anumit loc. ♦ Expr. A tzine (pe cineva sau ceva) in evidentza = a avea (pe cineva sau ceva) in vedere; a da o atentzie deosebita. A tzine (ceva) in suspensie = a nu se pronuntza sau a nu se hotari (asupra unui lucru). ♦ A da cuiva locuintza salash cazare; a nu lasa (pe cineva) sa plece in alta parte. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „la” sau „in”) A sili a fortza pe cineva sa stea intrun anumit loc. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) la pastrama = a lasa pe cineva sa rabde de foame. ♦ A lipsi pe cineva de libertate al face sa stea inchis legat. 3. Tranz. A face k cineva sau ceva sa nu se poata mishca din loc (prinzandul cu mainile sau legandul); a imobiliza. ◊ Expr. A tzine pe cineva sub papuc (sau sub picior) = a stapani a domina pe cineva. 4. Tranz. A face k cineva sau ceva sa stea sau sa ramana un timp oarecare intro anumita stare; a mentzine. 5. Tranz. (Cu determinarile „pe loc” sau „in loc”) A opri pe cineva sau ceva din mersul sau facandul sa ramana pe loc al impiedica sashi urmeze drumul. ◊ Expr. Ai tzine cuiva drumul (sau calea) = a) a opri pe cineva din drumul sau impiedicandul sa treaca inainte; a sta in calea cuiva; b) a pandi trecerea cuiva a ashtepta pe cineva in drum shi al opri pentru ai adresa o rugaminte; c) (pop.) a urmari pe cineva in mod insistent (pentru ai cashtiga bunavointza dragostea); a fi mereu in calea cuiva. A tzine drumul (sau calea drumurile) = a) a practica talharia la drumul mare; b) a umbla fara rost haimana. (Pop.) Ai tzine cuiva drumul legat = a impiedica actziunile cuiva libertatea cuiva. A tzine (pe cineva) de vorba = a sta de vorba cu cineva (nelasandul sashi vada de lucru). 6. Tranz. A face pe cineva sa ashtepte. 7. Refl. (Rar) A sta mai mult timp intrun anumit loc. ◊ Expr. A se tzine in rezerva (sau la o parte la distantza) = a nu lua parte la ceva a se abtzine de la ceva. A se tzine sufletul in cineva = a fi viu a trai. ♦ (Pop.) Ashi duce traiul a vietzui a trai (undeva). 8. Refl. A sta intro anumita pozitzie a lua sau a avea o anumita atitudine sau tzinuta. Se tzinea drept. ◊ Expr. A nu se mai (putea) tzine pe (sau in) picioare = a cadea (de osteneala de somn de boala etc.). 9. Refl. (Pop. determinat prin „mandru” „mare” „tare” sau un echivalent al acestora) A fi mandru increzut; a se mandri ashi lua aere de superioritate a face pe grozavul. 10. Tranz. A infrana a stapani a domina un sentiment o pornire etc. Abia ishi tzine lacrimile. (Refl.) (Urmat de un verb la conjunctiv in forma negativa) Deabia se tzine sa nu rada. ◊ Expr. Ashi tzine firea = ashi pastra linishtea calmul cumpatul; a se stapani. ♦ (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinari introduse prin prep. „de” „de la”) A opri pe cineva de la ceva a impiedica pe cineva sa faca ceva; a retzine. IV. 1. Tranz. A pastra un lucru intrun anumit loc (pentru al pune la adapost sau al avea la indemana in caz de trebuintza). ♦ A pastra mult timp un lucru pentru a se folosi de el in viitor. ♦ (Construit cu un complement in dativ sau introdus prin prep. „pentru”) A opri a rezerva un lucru pentru cineva. ♦ A pastra un anumit timp un obiect primit de la cineva in acest scop. ♦ A opri ceva (ce nui apartzine) la sine sau pentru sine; a retzine pe nedrept. 2. Tranz. A nu lasa k ceva sa dispara sa se distruga sa se altereze etc.; a pastra neatins shi neschimbat a conserva. ◊ Expr. A tzine legatura cu cineva = a ramane in (stransa) legatura cu cineva a pastra legatura cu cineva. A tzine cuiva (sau reg. a tzine pe cineva) manie (sau pizma suparare alean) = a purta cuiva ura suparare etc. a ramane manios pe cineva mai mult timp a nu ierta pe cineva. A tzine taina (sau secretul) sau a tzine (ceva) secret = a ascunde a nu dezvalui a nu da pe fatza a nu destainui un secret. A tzine minte = a nu uita (ceva) ashi aminti de... ♦ A crutza a nu distruge. ♦ (Pop.) A pastra cuiva dragoste a nu parasi pe cineva. 3. Tranz. A pastra o stare sau o calitate vreme mai indelungata. ◊ Expr. Ai tzine cuiva cald (sau intranz. de cald) = ai fi cuiva de folos ai prinde bine. (Intranz.) Ai tzine (cuiva) de frig = a apara de frig. Ai tzine (cuiva) de foame (sau de sete) = a satura (inlocuind alta hrana mai potrivita). A tzine (cuiva) de urat = a sta impreuna cu cineva vorbindui distrandul pentru ai alunga singuratatea sau plictiseala. 4. Tranz. A urma mereu acelashi drum (sau aceeashi cale aceeashi directzie) a nu se abate din drum; a umbla intrun anumit loc; p. ext. a merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge a strabate a trece printrun loc. (Refl.) (Determinat prin „de drum”) TZinete de drumul acesta pana acasa. ◊ Expr. (inv.) A tzine marea sau (intranz.) a tzine spre plina mare = a naviga in larg. 5. Tranz. A respecta cu strictetze a implini intocmai; a pazi (o norma o invoiala un angajament o lege). ♦ A sarbatori a praznui a cinsti (o zi de sarbatoare). ◊ Expr. A tzine zile pentru cineva = a posti k sai mearga cuiva bine sa i se implineasca o dorintza. ♦ Refl. A persevera in... a nu se indeparta de... a nu se abate de la... a ramane consecvent cu... ◊ Expr. (Intranz.) A tzine la vorba sa = a ramane nestramutat intro hotarare a nu reveni asupra celor spuse a nushi schimba hotararea. 6. Refl. shi intranz. (De obicei cu determinarile „bine” „tare” „darz”) A se mentzine in conditzii bune a nu se da batut a nu se lasa induplecat; a rezista. ◊ Expr. (Refl.) A se tzine (sau tranz. a tzine pe cineva) treaz = a ramane (sau a determina pe cineva sa ramana) treaz a nu (se) lasa sa fie prins de somn. (Refl.) A se tzine gata = a sta pregatit (pentru a face ceva). (Refl.) TZinete (sau te tzine) bine sau (intranz.) tzine bine! formula de indemn shi de incurajare. (Refl.) Sa se tzina bine! formula de amenintzare. ♦ Intranz. A rezista la o incercare sau la o proba a suporta ceva. Calul tzine la galop. 7. Refl. shi tranz. A se afla sau a face sa se afle in deplina sanatate shi putere. ◊ Expr. A (se) tzine viu (sau in viatza cu zile etc.) = a (se) mentzine in viatza; a trai sau a face sa traiasca. ♦ Refl. A se pastra a se conserva. V. Tranz. 1. A ocupa a avea (un loc). ◊ Expr. A tzine loc de... = a face serviciul de... a indeplini functzia de... a servi drept... a fi intrebuintzat k... 2. A stapani (un loc). ♦ A apara un loc de invazia dushmanului a opri (cu armele) intrarea intrun loc. 3. A avea (pe cineva) in serviciul sau. 4. A avea sub conducerea directzia sau administratzia sa; a fi insarcinat cu o functzie (shi a o exercita). ◊ Expr. A tzine casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil). A tzine socotelile = a fi insarcinat cu socoteala intrarii shi ieshirii banilor intro intreprindere. 5. A poseda animale shi a le creshte (pentru folosul carel dau). 6. A avea in posesiune o intreprindere; a avea in folosintza pe timp limitat o proprietate; a detzine (in calitate de chiriash de arendash). 7. (Pop.) A avea de vanzare (o marfa in pravalie). VI. Tranz. 1. A suporta toata cheltuiala necesara intretzinerii unei case unei gospodarii etc. ◊ Expr. A tzine casa (cu cineva) = a convietzui cu cineva (in calitate de sotz shi sotzie). A tzine casa mare = a duce trai bogat luxos. A tzine casa (sau masa) deschisa = a primi bucuros shi des multzi oaspetzi. Ashi tzine rangul = a avea un fel de viatza potrivit cu rangul care il ocupa. ♦ A da cuiva cele necesare pentru a trai (mai ales hrana); a intretzine. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) la shcoala (sau la studii) = a trimite (pe cineva) la shcoala suportand cheltuielile necesare. ♦ Tranz. shi refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. „cu”) A (se) hrani. ◊ Expr. (Tranz.) Ashi tzine capul (sau viatza zilele sufletul) cu... = a se hrani a trai cu... ♦ Refl. A face fatza cheltuielilor necesare vietzii; a se intretzine a trai. 2. A purta cuiva de grija a avea grija de cineva a ingriji pe cineva. ◊ Expr. A tzine pe cineva k pe (sau in) palma = a ingriji pe cineva cu cea mai mare dragoste implininduise toate dorintzele. A tzine bine = a pastra in stare buna in ordine deplina a intretzine bine. 3. (Pop.) A fi casatorit cu cineva. ♦ (Construit cu dat. pron.) A avea un amant. ♦ Refl. recipr. A avea cu cineva relatzii de dragoste (in afara casatoriei) a trai cu cineva (in concubinaj). VII. 1. Intranz. A dura a dainui. ♦ (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare) a nu se termina (mai mult timp). 2. Tranz. (Despre boli sau dureri trupeshti) A nu mai slabi pe cineva a nul lasa a nui da pace. ♦ (Despre organe sau partzi ale corpului) A produce dureri. 3. Intranz. A se intinde a se prelungi (intro directzie). VIII. Tranz. 1. (Exprima impreuna cu determinarea sa o actziune sau o stare indicata de determinare cu valoarea stilistica a unui prezent de durata) A face sa dureze sa se manifeste. De bucurie tzinu masa trei zile. ◊ Expr. A o tzine numai (sau tot) o (sau intro) fuga (ori o gura un plans etc.) sau a tzine fuga (ori plansul gura etc.) intruna (sau totuna) = a o duce inainte fara intrerupere fara a slabi o clipa fara a se opri (din fuga din plans etc.). A (o) tzine inainte (sau intruna) k... = a sustzine cu tarie cu insistentza k... A (o) tzine (tot)una (cu...) = a nu se opri (din...) a continua (sa...). A tzine pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la moda a fi in spiritul vremii a nu ramane in urma. ♦ (Cu determinari introduse prin locutziunile „tot in...” sau „numai in...”) A nu mai slabi pe cineva cu... 2. (In loc. vb.; cu sensul dat de determinari) A tzine o vorbire (sau un discurs un cuvant) = a vorbi a cuvanta unui auditoriu. A tzine judecata = a judeca. A tzine sfat = a se sfatui a delibera. A tzine lupta (sau razboi batalie foc) = a se lupta a se razboi cu cineva. A tzine straja = a strajui a sta de straja. A tzine locul cuiva = a inlocui pe cineva. IX. Tranz. shi refl. (Pop.) A (se) considera a (se) socoti a (se) crede. Te tzineam mai tanar! ◊ Expr. (Tranz.) A tzine (pe cineva) de rau = a mustra a dojeni a certa a ocari (pe cineva). X. Tranz. (Pop.) A obliga la o cheltuiala a necesita o cheltuiala a costa. [Prez. ind. shi: (reg.) tziu. Var.: tzineá vb. II] Lat. tenem.