Definitzia cu ID-ul 512741:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
tzesála (ắli) s. f. Unealta de periat caii. Var. cesala; saceala. Megl. chisheala cesheala. Sl. česalo „pieptene” (Miklosich Slaw. Elem. 52; Cihac II 48; Conev 73; Graur BL IV 90) cf. bg. sb. slov. cesalo. Der. tzesala (var. cesala sacela) vb. (a peria caii).