TZARCUÍ tzarcuiesc vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire la animale) A inchide a adaposti intrun tzarc. De prin shure ori de prin tzarini... minate din urma toate [vitele] erau adunate shi tzarcuite departe de sat. ANGHEL PR. 109. 2. A imprejmui a ingradi. Am ajuns intro poiana tzarcuita larg de salcii vechi. SADOVEANU A. L. 139. Hai copii la cei stejari Sa taiem niscaiva pari TZara sa neo tzarcuim SHi de iezme so ferim. ALECSANDRI P. P. 246.