TZÁNDARA tzandari s. f. Bucatzica (subtzire shi lunguiatza) care se desprinde sau care sare dintrun lemn dintro piatra etc. prin cioplire sau spargere; ashchie. ◊ Expr. Ai sari (cuiva) tzandara = a se infuria a se supara. [Var.: (reg.) tzándura tzandara s. f.] Din sas. zänder (<germ. Zunder) magh. candra.