TURN turnuri s. n. 1. Constructzie de zid de beton de lemn sau de metal de inaltzime (relativ) mare in raport cu dimensiunile bazei cladita separat sau facind parte dintrun complex arhitectural. In urma se zareau pe jumatate k dintro apa numai turnurile cetatzii domneshti. SADOVEANU F. J. 314. Ishi chema copiii shi se urca cu dinshii in palimarul unui turn ce avea in gradina. ISPIRESCU L. 211. De departe se vad turnurile stralucitoare ale Iashilor. EMINESCU N. 50. Zidi aproape de biserica shi un turn de piatra. NEGRUZZI S. I 213. ◊ Turn de fildesh (sau rar de ivoriu) = turn imaginar in care ar trai cineva (in special un creator in domeniul artei sau al shtiintzei) izolat de viatza shi de realitatzile inconjuratoare. Turnul de fildesh al literatului burghez corespunde pe deplin cu biroul capitonat al capitalistului care nul intereseaza decit afacerea lui shi imbogatzirea lui proprie. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 104 14/1. Eu sa ramin deoparte cu ochii catre stele In turnul de ivoriu al visurilor mele? TOPIRCEANU P. 50. ♦ Turn de sonda = turla (2). Turn de apa = castel de apa v. castel (2). ♦ (Rar) Cosh de fabrica. Fabrica de locomotive se inaltza... gigantica shi turnurile ei asemenea unor gituri de pasari insetate decoreaza golurile dintre piscuri. SAHIA N. 29. 2. Piesa la jocul de shah in forma de turn (1); tura².