TUMBELÉCHI, tumbelechiuri, s. n. (Turcism învechit) Tobă mică de aramă de formă semisferică, făcînd parte din instrumentele meterhanelei. În tot timpul acestei ceremonii îi bătea în curte meterhaneaua cu surle, cu tobe și tumbelechiuri. GHICA, S. A. 38. – Variantă: tumbeléhi (FILIMON, C. 59) s. n.