TRIMÍTE trimít vb. III. Tranz. 1. (SHi in forma trimete) A dispune (printrun ordin sau printro rugaminte) k cineva sa se duca undeva. Talpaiadului cum aude despre aceasta minunatzie trimite slujnica degraba sai cheme femeia. CREANGA P. 96. In zadar k so mai cate tu trimitzi in lume crainic. EMINESCU O. I 83. Obshtea nea trimis pre noi satzi spunem k norodul nu te vrea. NEGRUZZI S. I 139. Am vorbit cu doi feciori Sami trimita petzitori. JARNÍKBIRSEANU D. 447. (Absol.) Auzind imparatul k este la un sat aproape un unchiash dibaci a trimis sal cheme. ISPIRESCU L. 1. Am trimis dupa doctor. NEGRUZZI S. I 62. ◊ Expr. (Familiar) A trimite (pe cineva) pe cealalta lume (sau in rai) = a ucide. Oricum a fi sint sigur k te trimit in rai cu cergan cap. ALECSANDRI T. I 206. A trimite (pe cineva) la plimbare = a nu sta de vorba cu cineva a refuza o convorbire cu cineva; a da pe usha afara p. ext. a concedia din slujba. A fost prins shi trimis la plimbare. PAS Z. I 286. A trimite (pe cineva) la dracul (sau de la dracul la tatasau) v. drac (1). A trimite (pe cineva) in gura tunului v. gura (II 2). A trimite (pe cineva) la urma = a trimite pe cineva (escortat de fortza publica) la locul de unde este originar. Guvernul gasise mijlocul sa scape de unii dintre muncitorii care se bucurau de increderea tovarashilor lor shi erau mai hotaritzi in lupta: i trimetea la «urma». PAS Z. IV 216. A trimite (pe cineva) in judecata = a intenta (cuiva) proces. A trimite (pe cineva) la inchisoare (la temnitza la ocna sau la sare) = a pedepsi (pe cineva) cu inchisoarea. Tilharii au fost trimishi la sare. PAS Z. I 162. Nu era vorba de nimic alta decit de a trimite la ocna pe shese beceri. NEGRUZZI S. I 287. ♦ A dispune k un vehicul sa plece cu o destinatzie precisa. Daca vrea boierul sa mergem la dinsul apoi sa trimeata carutza dupa noi. SBIERA P. 264. Indata leau trimes un caic spre ajutor. DRAGHICI R. 11. 2. A delega a alege (intrun organ reprezentativ sau de conducere). Alegerile vor da putintza maselor sa trimita in fruntea organelor locale ale puterii de stat zeci shi zeci de mii de gospodari priceputzi. SCINTEIA 1953 nr. 2797. 3. A indrepta (pe cineva) sa consulte un text in legatura cu o anumita problema. Miash permite asemenea sa trimit pe d. Panu la articolul meu «Mishcarea literara shi shtiintzifica». GHEREA ST. CR. III 152. 4. (In credintzele mistice despre divinitatzi sau alte fortze supranaturale) A face sa vie sa se arate sa se manifeste. El pricepe visul cai trimis de la profet. EMINESCU O. I 144. Dumnezeu... a trimis ploaie shi vint. JARNÍKBIRSEANU D. 186. 5. A dispune k un obiect sa fie dus transportat predat la o destinatzie anumita. V. expedia. Trimit banii cu care nam ce face pe doua adrese cunoscute. CAMIL PETRESCU U. N. 380. Pleca shimi trimise o cafea cu lapte shi doua cornuri. DELAVRANCEA H. T. 67. Imi trimisese dragutza doi cozonaci calzi de pashti. ALECSANDRI T. I 382. Mai baditza de departe Mai trimitemi citeo carte. JARNÍKBIRSEANU D. 117. ◊ Fig. Eai trimite un zimbet discret de prietenie shi de incurajare. VLAHUTZA O. A. III 65. Cucule pasere sura Sa numi cintzi pe aratura Ci sai cintzi mindrei pe shura Sami trimitun pic de gura. HODOSH P. P. 41. Mai baditza badishor Numi trimiteatita dor Pe gurile tuturor. JARNÍKBIRSEAMU D. 116. 6. Fig. A transmite prin cineva veshti porunci; a face cuiva o comunicare prin cineva. Vorba mia trimis mindra Sa ma mai duc pe la ea. ANT. LIT. POP. I 148. ◊ Expr. A trimite (cuiva) sanatate = a ura (cuiva) sanatate prin intermediul altuia. Prez. ind. shi: (regional) trimítz (JARNÍKBIRSEANU D. 405). Forme gramaticale: perf. s. trimisei part. trimis. Variante: triméte tramíte (ODOBESCU S. II 511) vb. III.