TRANZITÍV, -Ă adj. (Despre verbe) A cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect. ◊ (Log.; mat.) Relație tranzitivă = relație între elementele unei mulțimi, care, atunci când se verifică pentru primul și al doilea, în consecință pentru al doilea și un al treilea element, se verifică și pentru primul și al treilea. [Cf. fr. transitif, lat. transitivus].