transplánt s. n. (med.) ♦ 1. Transplantare de organe tzesuturi printro interventzie chirurgicala ◊ „Congresul mondial consacrat problemei transplantului de organe a reunit la New York somitatzi mondiale.” Fl. 21 IX 68 p. 28; v. shi L. 24 IV 69 p. 2122 Sc. 30 XI 79 p. 5; v. shi banca (de transplantologie) imunologie. ♦ 2. Trecere dintrun domeniu in altul ◊ „Alt transplant de inteligentza shi perseverentza umana: sonda Surveyor7.” Luc. 13 I 68 p. 3. ◊ „Transplanturi se pot face in orice domeniu dupa cum vedem in zilele noastre dar culturile natzionale refuza soluri straine.” Luc. 6 IV 68 p. 10 (din engl. transplant; cf. fr. transplant; DMC 1950; Th. Hristea in LR 3/72 p. 198199; DZ; DEX DN3; cuvantul a inceput sa fie folosit frecvent numai dupa ce la 3 XII 67 a fost efectuat primul transplant de inima de la om la om)