traganéz v. tr. (din tragan [verb] forma neobishnuita derivat din trag. Formele romane [it. trainare fr. trainer cat. traginar] presupun un lat. *tragĭnare. Hatzfeld presupune un subst. *tragina). Fac sa mearga incet zabovesc tot amin: m’a tot traganat cu vorba de azĭ pe mine pina cind in sfirshit mĭa platit. V. refl. Ma mishc (merg) cu greŭ: se traganeaza’ncet pe jos o jalnica gramada (Al.). Amin mereŭ: un sharlatan de avocat care traganeaza procesele. SHi (s)traganesc taraganez anesc shi aĭesc. V. tergiversez.