tocésc v. tr. (vsl. točiti invirtesc la strug [care seamana cu tocila]; bg. točy a ascutzi a toci; rus. točitĭ a turna a varsa a ascutzi a toci. V. pri ras s shi za tocesc). Stric virfu ascutzit orĭ taishu: a toci un cutzit; atzĭ toci dintziĭ ghearele toĭagu. Fig. Atzĭ toci simtzurile. Iron. Invatz prea mult.