tocalie sf [At: MUMULEANU C. 149/9 / Pl: ~i / E: toaca + alie] 1 (Reg) Morishca de lemn care invartita de vant sau cu mana produce un zgomot speriind pasarile din lanuri sau din vii Si: (reg) tocanitoare (2). 2 (Reg) Toaca (2). 3 (Mun; Olt) Unealta alcatuita dintrun carlig infipt intrun maner cu ajutorul caruia se rasucesc nojitzele shi funiile. 4 Piesa de lemn cu crestaturi de care se opreshte slobozitorul razboiului de tzesut k sa nu se demleze sulurile Si: (reg) catzel cordenci piedica proptar razush. 5 (Reg) Bucata de lemn ushor care se leaga de partea de sus a plasei de pescuit pentru a o sustzine la suprafatza Si: pluta.