TOCÁ toc vb. I. 1. Tranz. A taia un material in bucatzi foarte marunte (uneori reducindul la o pasta) prin lovituri repetate cu un instrument taios sau utilizind mashini speciale. Dumitrache aduna urzici toacale fierbele amestecale cu taritze shi dale la ratze. STANCU D. 6. Rasuceai de asemeni o funie de ciltzi... shi pe urma tocai ciltzii marunt pe o buturuga cun toporash. PAS Z. I 37. Stateau totzi k nishte bushteni care ai fi putut sa toci toata padurea. GALACTION O. I 271. ◊ Fig. Plumbii toaca nemilos ingraditura cu nuiele impletite. DUMITRIU N. 214. 2. Tranz. Fig. (Cu privire la bunuri materiale) A cheltui fara chibzuiala a risipi. Se mira cum am putut in asemenea timpuri sami toc trei moshteniri. C. PETRESCU C. V. 200. Ishi tocase moshtenirea de la parintzi iaca ce facuse! DELAVRANCEA O. II 326. Sa indragit cu vataful lui de curte shii toaca starea fara mustrare de cuget. FILIMON C. 219. ♦ (Cu privire la persoane) A duce la ruina prin cheltuieli nechibzuite; a face sa saraceasca. A divortzat de Pascalopol dupa ce la tocat shi acum e prin Spania. CALINESCU E. O. II 320. Unii spun k Brumaru traieshte din expediente de club iar altzii k ar fi bogat shi Nadina il toaca ingrozitor. REBREANU R. I 254. 3. Intranz. A indruga multe shi marunte; a flecari a sporovai. De ani de zile toca despre eroi patrie... shi la cel dintii obuz a fugit. CAMILAR N. I 64. Ce rost ishi are pofta nebuna a sherpishorilor mei de copii aici cind eu tziam tocat despre biela? SAHIA N. 32. Le toaca gura in neshtire Se bat cu morile de vint. VLAHUTZA P. 53. ◊ Expr. A toca cuiva la ureche (sau la cap) sau (tranz.) a toca pe cineva la cap = a spune (cuiva) multe shi marunte a plictisi pe cineva cu acelashi lucru; a flecari. Dnul director cu consoarta dupa el nul slabeshte shii toaca la ureche. VLAHUTZA O. A. III 8. K doar nam satzi toc la ureche pina mine. ALECSANDRI T. I 110. El iubea linishtea shi copiii i tocau la cap toata ziua. NEGRUZZI S. I 206. Ai toca cuiva gura (k o melitza k o moara stricata sau hodorogita) v. gura (I 3). (Tranz.) A toca la verzi shi uscate sau a toca citen luna shi in soare = a povesti tot felul de baliverne a spune verzi shi uscate. 4. Intranz. A bate a ciocani a lovi a bocani. Dupa zidul morii multzimi de mitraliere prinsera a toca. CAMILAR N. I 82. O mitraliera toaca departe dar loveshte prea scurt. CAMIL PETRESCU U. N. 399. El au tocat la usha shi ea au intrebat k cinei acolo. SBIERA P. 84. ◊ Tranz. Imi vine sal toc in cap sal omor... k inca atita nacaz nime nu mia facut. RETEGANUL P. IV 25. 5. Intranz. A bate toaca. Cuvioshii parintzi au tocat au dat clopotelor grai. GALACTION O. I 217. Popan toaca toaca La biserica din sat. MACEDONSKI O. I 86. Nu se auzea de dimineatza pina in sara decit tocind shi tragind clopotele. NEGRUZZI S. I 226. Cind toca la Raduvoda Eu stam cu puica de vorba. TEODORESCU P. P. 312. Popa nu toaca de doua ori pentru o baba surda. (Fig.) Cracile uscate se bateau una de alta sunau in departari tocind in clopotnitzele singuratatzilor. CAMILAR N. II 271. Drept dascal toaca cariul sub invechitul mur. EMINESCU O. I 69. ◊ Expr. Unde popa nu toaca = foarte departe unde shia intzarcat dracul copiii. Va ducetzi... In balta trestie pustietate Unde popa nu toaca Unde fata nu gioaca. ALECSANDRI P. P. 10. ♦ (Despre pasari) A produce un zgomot caracteristic lovindushi una de alta in mod ritmic cele doua partzi ale ciocului. Cocostircii infiptzi intrun picior Dau gitul peste aripi tocind din ciocul lor. ALECSANDRI P. III 39.