toaca f. 1. scandura care se bate cu unul sau doua ciocanashe spre a vesti anumite ore de rugaciune; toaca in cer toaca dupa care canta cocoshul (cum crede poporul); 2. timpul cand se toaca pe la orele patru dupa amiazi: incepe a se imbraca cam pe la toaca AL.; 3. fapta de a toca: toaca vorbelor goale. [Tras din tocà].