Definitzia cu ID-ul 720585:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
*títlu n. pl. urĭ (ngr. titlos vsl. d. lat. titulus fr. titre). Inscriptziune pusa in capu uneĭ cartzĭ orĭ uneĭ impartzirĭ a cartziĭ shi care arata cuprinsu. Grad de boĭerie (de nobletza) saŭ grad academic saŭ grad de functziune: titlu de duce de doctor de profesor universitar. Epitet de onoare: titlu de domn al TZariĭ Romaneshtĭ de mitropolit al Moldoveĭ. Epitet in general: titlu de amic. Nume care arata o relatziune sociala: titlu de tata. Hirtie de valoare in finantze: titlu de renta. Gradu de puritate al auruluĭ shi argintuluĭ in aliaj: moneta cu titlu legal. Cu titlu de k in calitate de: cu titlu de proprietar de moshtenitor de amic de comandant. Cu titlu gratuit gratis. L. V. titlu títul tit; in Trans. titula shi titla. SHi titulúsh titlúsh titĭulúsh tĭutĭulush (dupa pron. ung.).