tirzíu adv. 1. Dupa momentul potrivit sau ashteptat. 2. (Adj.) Tomnatic maturizat dupa termenul obishnuit. 3. Greoi incet domol lent. Mr. tradziu. Lat. tardĭvus (Densusianu Hlr. 163; Pushcariu 1741; REW 8596) cf. it. tardivo logud. prov. cat. cardiu fr. tardif sp. port. tardio. Der. tirzielnic adj. (tirziu); intirzia vb. (a ramine in urma a nu fi la timp).