TIRÍ tirasc vb. IV. 1. Tranz. A mishca un lucru cu greu dintrun loc intraltul tragindul pe jos dupa sine; a trage un om un animal silindul sa mearga dupa sine. Boii noshtri erau maruntzi batrini. Abia tirau plugul. STANCU D. 229. Disdedimineatza o vezi pe drum tirindushi calul de capastru. AGIRBICEANU S. P. 68. Bistritza... curgind mi se parea in fantasmagoria dintre vis shi aievea k ma tirashte cu mal cu tot pe cursul ei la vale. HOGASH M. N. 62. Hainai maturind pamintul SHio tirashte abiaabia. COSHBUC P. I 224. ◊ Fig. Cu fruntea razimatan cer... Tirasc in urma mea trecutul. BENIUC V. 54. Cele doua partide tirau dupa ele pacate grele. C. PETRESCU C. V. 102. Mam deprins a tiri dupa mine o viatza ticaloasa. CREANGA P. 234. ◊ Expr. A tiri barca pe uscat = a o duce greu; a trage mitza de coada. A tiri pe cineva in noroi = a) a terfeli onoarea cuiva; b) a indemna pe cineva la o fapta josnica al antrena pe un drum greshit. ♦ A lua a purta a duce cu sine. Ma tirashte seara de seara prin toate localurile. CAMIL PETRESCU T. II 102. ♦ A indemna a impinge (spre ceva) a antrena. Dushmancele mau urit Tot la rele mau tirit. TEODORESCU P. P. 317. 2. Refl. A merge a inainta atingind pamintul cu genunchii cu coatele; (despre anumite animale) a inainta prin mishcari specifice ale trupului lipit de pamint. Chemata adesea peste noapte de bolnav se tira pe brinci pina la patul lui k sal ajute. CALINESCU E. 40. Mam tirit pe brinci pe fundul shantzului. GALACTION O. I 108. Sa trintit la pamint shi sa tirit dea bushelea in lanul de peste drum. POPA V. 177. Se tirasc rimele pe pamint. SHEZ. IV 120. ◊ Fig. Un nor galben de praf se tira... k o uriasha vita ascultatoare cu trupul de fum auriu. DUMITRIU N. 223. Trei catarge se deosebesc bine; k trei sulitzi inaltzate parca anume sa sparga norii ce se tirasc asha de jos. BART S. M. 18. Neguri desencep sa cada Se tirasc in jos pe plai. TOPIRCEANU B. 24. ♦ A merge incet a inainta cu greu abia mishcindushi picioarele. Cind se apropie de casa abia se mai tira. DUMITRIU N. 152. Florea sa tirit cu sacul lui cu linguri la minastire. PAS Z. I 162. Printro sfortzare de vointza se tiri pina la fereastra. BART E. 249. Unchiul il cheama in odaie; nepotul asculta dabia tirinduse pe picioare. CARAGIALE P. 48. ◊ Fig. Cred k shi judecata are sami gaseasca dreptate deshi nu mam tirit prin judecatzi de cind sint. CREANGA A. 145. 3. Refl. (Despre obiecte care atirna) A atinge pamintul cu capatul de jos a se freca de pamint.